Primul interviu pe care il acordă Vladimir Putin presei internaționale după conflictul din Crimeea (TF1)

putin_tf1.jpeg

Vladimir Putin interviu TF1

Rusia nu putea permite ca Peninsula Crimeea să devină parte a NATO. Este declaraţia făcută de Vladimir Putin într-un interviu acordat postului de radio Europe 1 şi postului de televiziune TF1. Preşedintele rus a mai spus şi că aşteaptă „dovezi” ale americanilor legate de implicarea Rusiei în zona de est a Ucrainei.

"Vreau să fie clar şi sincer. Menţineam un dialog cu partenerii noştri - cu europenii şi americanii - folosind doar instrumente diplomatice şi paşnice. Însă la încercările noastre de a continua acest dialog, ei ne-au răspuns prin susţinerea unei lovituri de stat anticonstituţionale în Ucraina. Nu aveam nicio garanţie că Ucraina nu va deveni mâine parte a NATO", a declarat Putin în interviul acordat postului de radio Europe 1 şi postului de televiziune TF1.

"Să mă scuzaţi, dar noi nu puteam proceda altfel în aceste condiţii, când un teritoriu cu o populaţie preponderent de origine rusă risca să ajungă într-o alianţă militară internaţională, deşi locuitorii Crimeei voiau să fie în componenţa Rusiei", a adăugat el.

Totodată, liderul de la Kremlin a afirmat că "o politică bazată pe expansiune şi cuceriri de teritorii nu are viitor în epoca contemporană".

De asemenea, preşedintele rus a declarat că ar vrea ca numele lui să rămână în istorie şi să fie legat de ameliorarea condiţiilor de viaţă în Rusia.

Acuzat recent de administraţia de la Washington că permite trecerea „combatanţilor” şi a „armelor” din Rusia in estul Ucrainei, Vladimir Putin a răspuns scurt: "Dovezi? Vreau ca Statele Unite să le arate?!” Statele Unite au anunţat că deţin „dovezi” care le confirmă acuzaţiile lansate, însă liderul rus a făcut apel la precedente americanilor în ceea ce priveşte ambiguitatea probelor." A afirma, este un lucru. A avea dovezi, este alt lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin, în condiţiile în care poliţia ucraineană de frontieră acuză in mod regulat incursiuni de vehicule care transportă arme din Rusia. De asemenea, preşedintele Rusiei a menţionat că are speranţa că evoluţia tensiunilor nu duce la „la o nouă fază a Războiului Rece”.

La capitolul informaţii din culisele interviului, aflăm de la Jurnalistul Jean-Pierre Elkabbach de la Europe 1 că Vladimir Putin a dat dovadă de o "carismă rece" în timpul acestui prim interviu acordat presei occidentale de la izbucnirea crizei din Ucraina, un interviu la care s-a prezentat cu o întârziere de câteva ore şi fără să ceară înainte temele întrebărilor.

G7 îndeamnă Rusia să înceteze "destabilizarea" Ucrainei, avertizând cu noi sancţiuni scrie Le Monde.

Comunicatul transmis dupa sfarsitul reuniunii G7 de la Bruxelles spune clar că "Anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, acţiunile de destabilizare în estul Ucrainei sunt inacceptabile şi trebuie să înceteze". Statele din cadrul G7 au cerut Rusiei să înceteze acţiunile care au scopul "destabilizării" Ucrainei, afirmând că în caz contrar ar putea adopta noi sancţiuni.  "Suntem pregătiţi să intensificăm sancţiunile ţintite şi să punem în aplicare sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, dacă evenimentele vor necesita" aceste măsuri, au adăugat ei subliniind ca Moscova trebuie "să-şi utilizeze influenţa de care dispune în rândul separatiştilor înarmaţi, pentru a-i determina să lase armele jos şi să înceteze violenţele".

De asemenea, G7 "încurajează autorităţile ucrainene să menţină o poziţie echilibrată în continuarea operaţiunilor pentru restabilirea legii şi a ordinii" în estul ţării.

Le Monde mentioneaza ca preşedintele rus, Vladimir Putin, a sugerat că este pregătit să discute cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, în Franţa, cu ocazia ceremoniilor organizate de Ziua Debarcării.

La rândul său, Poroşenko, care se va întâlni zilele următoare cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu exclude posibilitatea unei întrevederi cu Putin.

Talibanii au publicat imagini cu eliberarea sergentului american Bowe Bergdhal, acuzat de foşti colegi de dezertare. New York Times comentează mesajul unui insurgent în momentul eliberării sergentului american: "Nu te mai întoarce în Afganistan! Data viitoare, vei fi ucis".

Imaginile îl prezintă pe Bergdhal îmbrăcat în haine afgane şi fiind controlat de soldaţii americani, înainte de a fi urcat în elicopter, pentru a se asigura că nu are explozibil asupra sa. El a fost eliberat în cursul week-endului trecut în schimbul a cinci militanţi talibani care erau tinuţi prizonieri la Guantanamo Bay, dar acest schimb a stârnit controverse în SUA, dupa ce o serie de foşti colegi de arme l-au acuzat că este de fapt un dezertor.

Între timp, autorităţile din oraşul său natal au anulat o petrecere de bun venit anunţată în cinstea sa, motivul oficial fiind legat de posibilitatea prezentei unui număr mare de persoane, în urma mediatizării intensive de care se bucura acest subiect în SUA.

După ce afisşe cu "Bowe, în sfârşit liber" au invadat străzile oraşului său natal, Hailey (Idaho), controversele au invadat rapid prima pagină a ziarelor, principalul subiect fiind circumstanţele disparitiei sale din 30 iunie 2009, într-un avanpost din provincia Paktika (est).

O serie de militari, printre care şi membri ai unităţii sale, îl acuză că şi-a abandonat postul şi inclusiv că a dezertat şi a încercat să fugă în India.

Pe Facebook a fost creat un grup intulat "Bowe Bergdahl is NOT a hero" şi care cere pedepsirea sa. Dezertarea în timp de război este pasibilă de pedeapsa cu moartea în SUA.