Eliberarea drumului către președinție (The Guardian)

Favoritul ayatollahului la alegerile prezidențiale are cale liberă către accesul la funcția de șef al statului. Saed Jalili, negociatorul șef al țării în chestiunea dosarului nuclear, tocmai a fost scutit de cei mai importanți oponenți ai săi în cursă.

Umbra protestelor din 2009 încă planează asupra liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, iar acesta și-a învățat lecția. Consiliul Gardienilor Revoluției se pregătește să anunțe candidații eligibili la funcția de președinte așa că era nevoie de un context favorabil. Conexiunile la internet au viteză redusă, securitatea a fost sporită la Teheran și un număr record de jurnaliști se află la închisoare. Asta în timp ce liderii opoziției sunt în arest la domiciliu, iar mișcarea însăși este divizată pe tema boicotării alegerilor din 14 iunie.

Nu totul a mers însă ca la carte și asta s-a văzut când s-au înscris în cursă fostul președinte Hashemi Rafsanjani și Rahim Mashei, protejatul actualului președinte Mahmoud Ahmadinejad. Niciunul din ei nu e un reformist, dar independența lor față de forurile religioase nu e de bun augur. Unde mai pui că iranienii sunt foarte pasionali când vine vorba de politică și nu poți să le încredințezi o alegere reală. Cel puțin asta crede liderului Khamenei. Așa că Gardienii au avut grijă să-i descalifice pe ambii candidați periculoși care fac parte din specia naționaliștilor, dar care pun Islamul pe locul al doilea. Ahmadinejad a promis că va lansa o campanie de dezvăluire de secrete murdare dacă va fi respins candidatul său. Rămâne de văzut cine are mușchii mai mari. La prima vedere s-ar zice că ayatollahul, dar nici președintele care i-a slăbit lui Khamenei influența asupra președinției nu e un jucător slab.

Elveția riscă să-și piardă concernele (Die Welt)

Elvețienii vor să plafoneze salariile managerilor prin referendum. Atmosfera nu e deloc plăcută în birourile marilor șefi, iar specialiștii sunt divizați pe subiectul posibilelor efecte ale unei asemenea măsuri.

Luați la analizat următoarea declarație a lui Ivan Glasenberg, manager la Glencore: Există destule țări care vor să ne primească. Nici la Nestle situația nu e diferită, compania se gândește să se retragă din Elveția. Care e motivul? El se cheamă inițiativa 1:12 pentru salarii corecte. În noiembrie va avea loc un referendum în Elveția care va decide dacă salariile lunare ale șefilor de companii pot sau nu depăși salariul anual al celui mai prost plătit angajat al firmei. Inițiativa 1:12 a fost inițiată de tineretul socialist, de socialdemocrați și ecologiști și beneficiază, în mod natural, de sprijinul sindicatelor. Aceștia susțin că nu pot exista salarii de milioane la etajele superioare în timp ce alții câștigă atât de puțin în aceeași companie.

Sigur, ar exista mai multe posibilități de ocolire a acestei prevederi legale dacă ea va fi votată de populație. Prima ar fi externalizarea compartimentelor cu salarii mici la terți. Alta ar fi divizarea companiilor și angajarea managerilor prin holdinguri cu sediul în străinătate. Opțiunea extremă ar fi retragerea completă din Elveția. Unii experți atrag atenția că pentru angajați legea nu ar fi automat o veste bună. Salariile mici s-ar putea chiar reduce pentru că întreaga schemă de salarii ar trebui revizuită. Plus că bugetul elvețian ar fi mai mic cu circa un miliard de franci după primele estimări. Efectele nu pot fi cuantificate complet. Deocamdată. Dar un lucru e cert: pentru a evita în totalitate regula de 1:12, singura opțiune e relocarea în altă țară.

Mica fraudă de 685.000 Euro (Le Figaro)

Fostul ministru al Bugetului din Franța și-a dat demisia pentru că și-a ascuns banii în Elveția. Acum iese la rampă și spune că frauda a fost de doar 685.000 Euro și că practica de a bugeta bani în străinătate este o realitate banală a mediului profesional în care s-a plimbat.

Jerome Cahuzac și-ar fi repatriat toți banii pe care i-a pus la dispoziția Fiscului francez. Cel puțin așa declară el însuși într-un interviu pentru RTL. Și era o practică obișnuită pentru medici, Cahuzac a fost doctor înainte de a se reinventa ca politician. Sunt bani munciți, spune Cahuzac care a pronunțat de mai multe ori cuvântul durere în timpul interviului. Îl doare pe fostul ministru că acțiunile sale au fost catalogate drept dezgustătoare. Ce se poate spune atunci despre un pedofil sau despre un violator?, s-a întrebat Cahuzac pe parcursul interviului.

Fostul ministru a dezvăluit și faptul că s-a apucat să scrie o carte în care vrea să explice minciunile sale. Mai mult, Cahuzac a anunțat și că va participa la alegerile legislative parțiale din Villeneuve-sur-Lot. Ce metodă mai bună de a cere opinia oamenilor decât prin vot? El susține că părerile la adresa sa nu sunt atât de radicale în rândul alegătorilor precum sunt cele în rândul aleșilor. Om trăi și-om vedea ce spune contribuabilul francez...

 
Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu