Ucraina, între Occident şi Rusia (Wall Street Journal)

Occidentul promite bani Ucrainei. Concluzia e desprinsă dintr-un interviu acordat de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, jurnaliştilor de la Wall Street Journal.

După ce Rusia a anunţat că se mai gâdeşte dacă îi oferă Ucrainei cele 15 miliarde de dolari pe care i le-a promis anul trecut, Statele Unite şi Uniunea Europeană vin cu o contra-ofertă. Washingtonul şi Bruxellesul i-ar putea oferi Ucrainei un ajutor financiar de urgenţă în schimbul unor reforme. Occidentul încearcă să îl convingă pe preşedintele ucrainean Victor Ianukovici să lase protestatarii din Kiev în pace şi să asculte cererile opoziţiei. De cealaltă parte, Rusia îi consideră pe protestatarii ucraneni insurgenţi şi îi recomandă lui Ianukovici să folosească forţa împotriva lor.

Într-un interviu acordat jurnaliştilor de la Wall Street Journal, şefa politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a declarat că puterile occidentale pregătesc un ajutor financiar substanţial pentru Ucraina. Banii ar urma să vină cel mai probabil prin intermediul Fondului Monetar Internaţional. Ca să îi primească, preşedintele ucrainean Victor Ianukovici va trebui să fie de acord cu mai multe reforme, pe care Catherine Ashton le-a enumerat în timpul summitului de securitate desfăşurat zilele trecute în Munchen.

„Este foarte important ca, înainte de toate, violenţele în Ucraina să se încheie, să se treacă la un dialog constructiv, să fie studiate problemele reformei constituţionale şi rolul parlamentului”, a spus oficialul european.

Rusia suspectează de fapt că protestele din Kiev şi din alte oraşe mari sunt finanţate cu banii puterilor occidentale care vor să tragă Ucraina în sfera de influenţă a Uniunii Europene. Tocmai de aceea Rusia aproape că a condiţionat acordarea celor 15 miliarde de dolari de o intervenţie în forţă a puterii împotriva protestatarilor. Însă Victor Ianukovici este conştient că represiunile sunt extrem de riscante. Transformarea protestatarilor în martiri ar putea putea provoca o revoluţie în toată regula, cel puţin în jumătatea pro-occidentală a Ucrainei.

Factură-record pentru Olimpiada de Iarnă de la Soci. Un raport al unei asociaţii anticorupţie spune că din cele 50 de miliarde de dolari cheltuite pentru organizarea Jocurilor Olimpice, 18 ar fi fost deturnate de apropiaţii lui Vladimir Putin (BBC)

Jocurile Olimpice de la Soci vor costa mai mult decât toate Olimpiadele de Iarnă organizate din 1924 încoace. Până acum, chinezii deţineau recordul, cu 43 de miliarde de dolari pentru Olimpiada de Vară din 2008.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că, pentru construcţia arenelor, au fost cheltuite doar şapte miliarde de dolari, mult mai puţin decât anticipase. Pe ce s-au dus deci restul de 43 de miliarde de dolari? Fostul candidat la primăria Moscovei, Alexei Navalnîi, un critic înverşunat al lui Putin, a adunat documente şi susţine că parte importantă din suma colosală a ajuns la suţinătorii Kremlinului, prin contracte preferenţiale sau din mită.

Un fost contractor rus, refugiat la Londra după ce a refuzat să achite comisioane ilegale, îi susţine declaraţiile. 40% ar fi fost comisionul din suma totală a unui contract, susţine Valeri Morozov, citat de presa britanica.Alexei Navalnîi susţine şi că autorităţile au cheltuit mulţi bani pentru construcţia unor clădiri care nu au nimic de-a face cu Olimpiada sau cu dezvoltarea turismului în Soci. Imobilele ar fi noi reşedinţe pentru Vladimir Putin sau sedii pentru diverse servicii şi agenţii guvernamentale. Toate acestea sunt confirmate şi de un membru al Comitetului Internaţional Olimpic, care a declarat că aproximativ 18 miliarde de dolari din bugetul Olimpiadei de la Soci au fost deturnate.

Giganţi în domeniul Internetului au dezvăluit numărul cererilor de date solicitate de NSA. AFP scrie că Google, Facebook şi Apple au facut acest gest pentru a recâştiga încrederea utilizatorilor lor.

Publicarea numărului cererilor secrete de date solicitate de NSA este o premieră de la dezvăluirile lui Edward Snowden. În urmă cu o săptămână, autorităţile americane, în conformitate cu directivele preşedintelui Barack Obama, au aprobat ca giganţii în domeniul Internetului să aibă posibilitatea de a dezvălui mai multe informaţii despre supravegherea utilizatorilor lor.

NSA a cerut informaţii pentru 9.000 până la 10.000 de conturi de utilizatori Google în primele şase luni ale lui 2013 şi pentru 12.000 până la 13.000 de conturi de utilizatori în cele şase luni precedente, potrivit blogului oficial Google. "Publicarea acestor informaţii este un prim pas în direcţia bună şi apără principiile reformei cu care am fost de acord în decembrie", a explicat responsabilul juridic al Google, Richard Salgado.

Facebook a anunţat că a primit cereri de date pentru 5.000 până la 6.000 de conturi de utilizatori în primele şase luni ale lui 2013 şi pentru 4.000 până la 6.000 în precedentele şase luni. Facebook are peste un miliard de utilizatori.

Microsoft a dezvăluit pe blogul său oficial că a primit cereri pentru 15.000 până la 16.000 de conturi de utilizatori în primele şase luni ale lui 2013.

Apple a anunţat săptămâna trecută că a primit cereri pentru cel puţin 249 de utilizatori în prima parte a anului 2013. Această companie a precizat pe un blog că NSA nu a solicitat conţinuturi de mesaje.

Marile companii s-au angajat să publice cu regularitate numărul cererilor de date solicitate de serviciile de informaţii.