România Educată: Cât timp ne mai permitem, ca țară, să așteptăm "reforma"

24255005_306112563240572_1165962037294611629_o.jpg

1 decembrie 2017, București
Image source: 
România Educată / Facebook

Lansat în 2016 de președintele Iohannis, proiectul România Educată a ajuns în faza de încheiere a consultărilor. După mai bine de 5 ani, sunt propuse mai mult schimbări în sistemul de educație care ar urma, printre altele, să înjumătățească rata analfabetismului funcțional. Orizontul de timp în care ar urma să se întâmple asta este 2030. Daniela Vișoainu, expert în educație, analizează punctele tari, dar și vulnerabilitățile proiectului.

Bacalaureat unic axat pe competențe minime (asemănător testelor PISA), posibilitatea elevilor de a se muta de la un liceul profesional, la unul teoretic sau vocațional, în baza unui examen. Este una dintre prevederile proiectului România Educată care va fi înaintat săptămâna aceasta de Administrația Prezidențială Guvernului, pentru a fi aprobat prin Memorandum. O altă noutate pe care o aduce proiectul este că liceele, unde cererea depăşeşte oferta, vor putea organiza examen de admitere înaintea Evaluării Naţionale. Acest lucru va crește industria de meditații și chiar nivelul de corupție, avertizează Daniela Vișoainu, expert în educație. Ea amintește de inechitatea adusă în sistem de liceele care organizează admitere pentru clasa a cincea și de presiunea la care sunt supuși copiii.

Daniela Vișoianu: Noutatea la liceu mi se pare bacalaureatul pentru toți. Faptul că este definit un bacalaureat transdisciplinar, unic, care privește pe toți elevii, indiferent de ruta de învățare pe care au avut-o în liceu și care le permite celor care iau acest bacalaureat unic să se ducă către studiile universitare. O noutate, care e de văzut cum va fi operaționalizată, va fi învățământul postliceal care s-ar muta 100% în colegiile universitare. Vom avea învățământ terțiar nonuniversitar. Acum e o discuție mare despre calitatea școlilor postliceale, mai ales a liceelor private. Ne aducem aminte câteva scandaluri cu asistentele medicale sau cu alte tipuri de specialități.

Reporter: Elevii se vor putea muta în timpul ciclului educațional de la un liceu teoretic sau profesional la unul vocațional sau invers. Cum este acest lucru?

DV: Noutatea este că cel puțin în terminologie dispare liceul tehnologic. Noi am semnalizat că era un fel de struțo-cămilă. Erau singurii elevi de la care ceream să aibă și calificare de nivel patru și să poată lua examenul de bacalaureat. Acum sunt doar trei tipuri de liceu propuse: profesional, vocațional și teoretic. Consilierea școlară nu e o treaptă obligatorie. Ea rămâne în continuare opțională. E foarte posibil ca un copil să își dea seama la 15 – 16 ani că nu i se potrivește liceul în care este. Dacă calitatea educației va crește semnificativ și va fi mai bine finanțată în liceele tehnice, în liceele profesionale e posibil și e nevoie de treceri mult mai simple între profile. Asta este o noutate și ține mult de echitate. În momentul acesta decizia de la finalul clasei a VIII-a îți guverna viața profesională pe o lungă perioadă de timp, de exemplu până luai decizia să o iei de la capăt cu anumite tipuri de studii sau să te întorci la 30 – 40 de ani să îți închizi studiile cu bacalaureatul ca să poți urma o facultate. Faptul că acum se va putea trece mai ușor o să vedem în forma finală a modificărilor legislative de la un profil la altul și cu speranța și încredere că profilele vor fi comparabile calitativ. Dacă vorbim despre o profesională în care nu se face carte și nu se învață nici meserie este evident că teoreticul va rămâne în continuare vedeta sistemului de educație, că poate se întâmplă o finalitate și un tip de studiu universitar.

Rep: O altă noutate este că liceele vor putea să își organizeze examene de admitere dacă cererea depășește oferta. Va crește concurența între liceele dintr-un oraș?

DV: Pronosticul este că va crește industria de meditații, mai ales dacă lucrurile nu sunt bine gestionate. Noi știm ce se întâmplă în sistem și e greu să fie bine gestionate. Poate să crească nivelul de corupție. Știm deja câtă inechitate aduce în sistem faptul că există licee care organizează admitere pentru clasa a V-a, cât de mare e presiunea asupra copiilor, câte suspiciuni sunt că anumiți copii fac pregătire cu profesori din școlile în care dau admitere și au acces la informații, măcar ca structură, la tipul de subiecte. Sunt pregătiți altfel pentru această admitere. Noi ne-am exprimat deja că nu e normal ca pe durata școlarității obligatorii, atunci când copilul trebuie să meargă obligatoriu la școală într-o anumită perioadă de timp, iar în momentul acesta în România e până în clasa a X-a, nu e normal, nu e sănătos și avem și punctul de vedere al OECD în studiul făcut cu UNICEF, să ai un examen cu greutate foarte mare de filtru. O să vedem ce înseamnă această admitere la colegiile centenare. Bănuiesc că acolo este în discuție. Dar mi se pare că deja filtrul este foarte sus. În aceste colegii ajung în momentul acesta în proporție covârșitoare doar elevi ai căror familii pot să susțină programe intensive de meditații.

Rep: Acest proiect, România Educată a fost lansat de președintele Iohannis în 2016. Au trecut cinci ani de atunci. Este mult, este puțin pentru reforma pe care o propune acum, în sfârșit, administrația prezidențială?

DV: Din punctul meu de vedere personal e mult. Dar este atât cât a putut să fie dat fiind faptul că nu a existat o majoritate parlamentară care să susțină un proiect de reformă. Am avut un președinte de dreapta și o guvernare de stânga sau o coaliție parlamentară de stânga pâna sfârșitul anului trect. Orice măsură legislativă era luată în calcul probabil că s-ar fi blocat în parlament. E la momentul potrivit. E la ultimul moment potrivit așa cum se așează ciclurile electorale acum. Practic, pentru educația din România și pentru toți cei care cerem schimbare și ajustare potrivită cu noile generații, cu tiparul lor, cu comportamentele lor, cu ceea ce s-a descoperit în știință despre modul de dezvoltare al acestor generații. E ultimul moment potrivit. Stăm extrem de prost din punctul de vedere al demografiei. E momentul la care pe ultima sută de metri trebuie să dăm un semnal tinerilor din România că pot să aibă acces la o educație de calitate și la o viață de calitate în România. Situația demografică e atât de proastă, iar examenele de final de an de anul acesta au arătat că sunt epuizate ca modele. Mai ales dacă ne uităm pe rezultatele de la bacalaureat, vedem cât de puțini din generație au ajuns să ia examenul de bacalaureat, au ajuns până în clasa a XII-a, să termine clasa a XII-a și să ia examenul de bacalaureat. Practic noi ca stat nu avem un răspuns de calitate pentru 6 din 10 tineri din România. Este foarte mult. Acești 6 din 10 tineri din România, decât să facă munci necalificate în România, foarte puțini se salvează cu antreprenoriatul, vor alege să facă munci necalificate sau treptat calificate în alte țări europene, unde statele sunt mai responsabile. Vor pleca cu toată forța lor, a vârstei, a energiei,a  dorinței de a învăța, a dorinței de a reuși prin propriile forțe și vor contribui acolo la dezvoltare.

Rep: Ne vorbeați la început despre creșterea calității profesorilor care predau în sistemul de învățământ. Peste câți ani să așteptăm o schimbare reală în acest domeniu?

DV: Din nefericire acolo nu avem foarte mulți ani. Unul dintre punctele critice ale gimnaziului sunt științele. Știm deja că în următorii cinci ani ne așteptăm la pensionări semnificative pe zona profesorilor de fizică, de chimie, de biologie, de matematică. Aproape din mers va trebui să vedem schimbări semnificative ale modului în care se fac angajări în sistem, ale modului în care sunt susținuți profesorii în primii ani de carieră, ani critici până se acomodează cu profesia și cu așteptările de la ei. Cel târziu în patru, cinci ani ar trebui să vedem cu totul alte rezultate la examenele naționale și mai ales o schimbare de calitate semnificativă în gimnaziu. Dacă nu o vedem, vorba aceea, putem să închidem, să punem lacătul și să stingem lumina.