Parlamentul României comemorează, pentru prima dată în istoria sa, Pogromul de la Iași

pogromul-de-la-iasi.jpg

Pe 29 iunie 1941, pe str. Vasile Alecsandri la intersecția cu str. Cuza Vodă, treceau convoaie de evrei spre Chestură.
Pe 29 iunie 1941, pe str. Vasile Alecsandri la intersecția cu str. Cuza Vodă, treceau convoaie de evrei spre Chestură. „Iată... trec convoaie de evrei, bătrâni, bărbați, femei și copii, mulți de la casele lor, cu mâinile în sus. Se duc spre Chestură, încadrați de sentinele...”- mărturie a lui Illy Moscovici, USHMM/SRI, RG 2500 4M, rola 47, dosar 108233, vol. 24, p. 79, apud Jean Ancel, Preludiu la asasinat, p. 77. Fotografie publicată în albumul „Pogromul de la Iași”, Radu Ioanid, p. 72.
Image source: 
Holocaust History Archives, Olanda / FB.com/InstitutulElieWiesel

La ședinţa solemnă a Parlamentului pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, vor participa, printre alții, președintele Klaus Iohannis, membrii Guvernului, patriarhul BOR, reprezentanţii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România precum şi supravieţuitori sau urmaşi ai victimelor Pogromului.

Plenul reunit al Parlamentului va comemora, pentru prima dată în istoria sa, într-o şedinţă solemnă care va avea loc miercuri, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, transmite Agerpres.

"Prin iniţiativa de a comemora 80 de ani de la cel mai mare masacru petrecut pe teritoriul României în epoca modernă în cadrul unei şedinţe solemne, organul reprezentativ suprem al tuturor cetăţenilor români va transmite un mesaj puternic de recunoaştere a suferinţei victimelor şi supravieţuitorilor Pogromului, iar acele evenimente istorice vor beneficia astfel de atenţia semnificativă din partea opiniei publice interne şi internaţionale", afirma, recent, deputatul PNL Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

La această şedinţă solemnă au fost invitaţi preşedintele României, membrii Guvernului, foştii şefi de stat, reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, şeful Casei Regale a României, Patriarhul BOR şi liderii celorlalte culte religioase, reprezentanţii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai Armatei Române, ai Academiei Române, precum şi supravieţuitori sau urmaşi ai victimelor Pogromului.

"Comemorarea acelor evenimente din iunie 1941 reprezintă, pentru întreaga societate de astăzi, pentru comunitatea de la Iaşi şi pentru România un moment deosebit de important din perspectiva recunoaşterii şi asumării trecutului, precum şi o reflectare autentică a felului în care autorităţile de astăzi contribuie la cultivarea memoriei naţionale. Parlamentul României face astfel un pas deosebit de important, onorabil şi impozant, un mesaj puternic către întreaga naţiune, către cetăţeni şi instituţii, către partenerii internaţionali. Forul suprem al democraţiei din România onorează în acest fel principiul european de astăzi "nu există reconciliere fără rememorare", iar prin această sesiune solemnă ambele camere ale Parlamentului onorează memoria victimelor, condamnă criminalii şi contribuie la punerea bazelor unei reconcilieri clădite pe adevăr şi rememorare", sublinia Muraru.

În 7 iunie, Birourile permanente reunite au aprobat solicitarea lui Alexandru Muraru privind organizarea şedinţei solemne a Parlamentului pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi.