Leonard Orban, despre modificarea tratatelor europene: „Nu aș refuza, dar aș fi prudent” (AUDIO)

leonard_orban_rfi.jpg

Leonard Orban, despre modificarea tratatelor europene: „Nu aș refuza, dar aș fi prudent”
Sursa imaginii: 
RFI (arhivă)

Cetățenii europeni vor fi dezamăgiți dacă propunerile lor pentru reformarea Uniunii nu vor discutate cu mare seriozitate la nivelul UE, spune la RFI fostul comisar european Leonard Orban. În opinia sa, mare parte dintre propunerile făcute în cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei pot fi transpuse în realitate, dar revizuirea tratatelor europene este foarte complicată. „Dacă vrem să modificăm tratatele de o manieră semnificativă, procesul va dura foarte mulți ani și nu există nicio garanție că va fi dus la capăt cu succes. Nu aș refuza, dar aș fi prudent”, declară Orban.   În plus, atrage el atenția, există instituții europene interesate să își promoveze agenda. Parlamentul European, de exemplu, își dorește să aibă drept de inițiativă legislativă și să poată modifica bugetul multianual al UE.

Fostul comisar european Leonard Orban explică astfel:

„Președintele Macron s-a pronunțat pentru modificarea tratatelor. În schimb, doamna Ursula von der Leyen, ereședinta Comisiei Europene, a spus că este în favoarea acestui proces, dacă va fi necesar. La fel și și această opoziție a României cu privire la modificarea tratatelor. Trebuie nuanțată această chestiune.

România s-a alăturat unui non-paper inițiat de Danemarca. Și alte 11 state membre s-au alăturat. În acest non-paper se spune că nu excludem în niciun fel nicio ipoteză de lucru, inclusiv modificarea tratatelor, dar nu modificarea tratatelor ar trebui să fie un scop în sine.

Mai întâi va trebui să analizăm, în special în Consiliul Uniunii Europene propunerile care au fost puse pe masă în această Conferință privind viitorul Europei și după aceea vom decide în funcție de această analiză dacă este nevoie de modificarea tratatelor.

Și ca să vă răspund și la întrebarea dacă este sau nu nevoie de modificarea tratatelor, nu pot să vă răspund pentru că este o analiză extrem de aprofundată care va trebui să se facă. Am citit tot documentul cu propunerile făcute în cadrul acestei Conferințe privind viitorul Europei.

Pot să vă spun că marea majoritate nu necesită modificarea tratatelor. Mai degrabă sunt necesare modificări sau nuanțări de politici europene, politici comunitare. E adevărat că sunt unele care ar genera modificarea tratatelor, dar unele dintre aceste propuneri sunt extrem de discutabile.

V-aș putea da câteva exemple de propuneri pe care eu în niciun fel nu le-aș sprijini. O să vă dau exemple în special legate de chestiunile instituționale, care sunt cele mai sensibile.

De exemplu, se vorbește despre drept de inițiativă legislativă al Parlamentului European. Este o chestiune foarte discutabilă. În momentul de față Comisia Europeană este singurul organism care are drept de inițiativă. Prin întregul proces de luare a deciziilor în care Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European adoptă legislația, să dai posibilitatea Parlamentului European să aibă drept de inițiativă legislativă ar debalansa acest întreg proces și ar crea, din punctul meu de vedere, niște dificultăți foarte mari, poate insurmontabile în procesul de adoptare a deciziei. Ce faci în situația în care vine Parlamentul European, propune o anumită legislație, iar Consiliul nu e de acord? Ce s-ar întâmpla? Cum ar putea condiționa Parlamentul European adoptarea sau neadoptarea altor propuneri legislative.

Mai e o altă propunere care îmi ridică foarte serioase semne de întrebare, dar repet, astea sunt puncte de vedere personale. În propunerile respective se spune că Parlamentul European ar trebui să aibă dreptul să modifice bugetul Uniunii Europene. În prezent Parlamentul European are dreptul să modifice doar bugetul anual al Uniunii Europene, nu și bugetul multianual. Și evident că Parlamentul European își dorește și s-au făcut demersuri în mod permanent de ani de zile ca Parlamentul să poată modifica și bugetul multianual al Uniunii Europene. E foarte complicat. Dacă s-ar ajunge la o asemenea situație, nu știu cum s-ar mai putea adopta bugetul multianual al Uniunii Europene. Îmi amintesc că ultima dată când s-a negociat bugetul multianual al Uniunii Europene s-a stat cam patru zile și patru nopți. Și asta a fost doar la nivelul liderilor europeni. Vă dați seama dacă mai intervine un actor în plus în acest proces va fi extrem de dificil să poți adopta un asemenea buget. 

În actualul Tratat al Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, există multe chestiuni care nu au fost pe deplin valorificate. Ca să vă dau un exemplu, în propunerile făcute acum în cadrul Conferinței privind viitorul Europei se vorbește despre extinderea votului cu majoritate calificată la aproape toate domeniile. Există și acum posibilitatea prevăzută în Tratat. Există o procedură specială. Se numește clauza pasarelă, care permite ca dacă există unanimitate în Consiliul European să se treacă, în anumite domenii, de exemplu politică externă și de securitate comună, de la unanimitate la majoritate calificată. Nu s-a trecut la majoritate calificată pentru că nu există unanimitate în Consiliul European. Sunt chestiuni care trebuie exploatate în actualul Tratat și după aceea să vorbim despre modificarea tratatelor.

Aș mai spune un lucru. Acest proces va fi foarte complicat. Există două formule. O formulă rapidă, care ar însemna niște modificări minore. Acea procedură ar putea fi accelerată. Dar dacă vrem să modificăm tratatele de o manieră semnificativă, atunci e un întreg proces, care va dura foarte mulți ani și care riscă să fie blocat de unul sau mai multe state membre. Am văzut ce s-a întâmplat cu acea propunere de constituție europeană, cum au fost câteva state membre, inclusiv Franța și Olanda care au respins prin referendum proiectul de constituție. Nu avem în niciun fel garantat că dacă începem acest proces el va fi dus până la capăt cu succes. Orice fel de referendum prin care se respinge sau o respingere a proiectului de modificare a tratatelor va genera mari tensiuni și mari crize la nivelul Uniunii Europene. Răspunsul meu ar fi că mai degrabă aș fi prudent. Nu aș refuza, dar aș fi prudent. De altfel, în sensul ăsta a fost și alăturarea României la non-paper-ul inițiat de către Danemarca”.

 
Fostul comisar european Leonard Orban