La noua rundă de negocieri, UE ar urma să ceară Marii Britanii o contribuție de 50 de miliarde de euro după ieșirea din Uniune în martie 2019, sumă ce ar acoperi obligațiile britanice. 

În discursul ținut vineri 22 septembrie la Florența și adresat liderilor UE, premierul Theresa May a declarat că Marea Britanie își va onora obligațiile față de Uniune, fără însă a avansa vreo sumă concretă de bani, ceea a adus o reacție imediată.

"Înainte să avansăm, dorim să clarificăm chestiunea reglementării cetățenilor europeni, termenii financiari ai ieșirii și chestiunea Irlandei. Dacă aceste trei puncte nu sunt clarificate, atunci nu putem trece mai departe la restul", a replicat după discursul liderului britanic, președintele Franței, Emmanuel Macron.

Liderul francez a repetat de fapt ceea ce negociatorul șef al UE, Michel Barnier, a enunțat cu claritate încă de la prima sa întâlnire din luna iunie cu omologul său, ministrul pentru ieșirea din UE, David Davis.

UE dorește garanții pentru cei circa 3,5 milioane de cetățeni europeni din UK după martie 2019, stabilirea sumelor de bani ce vor trebui plătite de britanici către Uniune după ieșire, precum și clarificarea statutului frontierei dintre provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda, care va deveni frontieră externă a UE după martie 2019.

Premierul May a spus în discursul de la Florența că va "garanta" drepturile cetățenilor UE a căror contribuție la viața din Regatul Unit a lăudat-o, fără însă a da detalii.

Perioadă de tranziție

Ceea ce a fost nou în discursul său a fost propunerea unei perioade de tranziție de doi ani după martie 2019 în care regulile UE s-ar aplica în continuare.

David Davis și Michel Barnier încep a patra rundă lunară de negocieri (foto: EPA)

Aceasta este văzută nu doar ca o concesie la adresa UE, unde perioada de doi ani de la declanșarea Brexit în martie 2017 a fost întotdeauna considerată prea scurtă, mai ales datorită nepregătirii negociatorilor britanici, cât și la adresa pragmaticilor din propriul cabinet, care doresc și ei o perioadă mai lungă de tranziție, poate chiar de patru ani.

Potrivit duminicalului Sunday Times, 28 de miniștri ar favoriza o soluție de tip norvegian în care Marea Britanie ar păstra reguli care să oglindească pe cele ale UE după Brexit, în timp ce doar șase membri ai cabinetului ar dori o perioadă de tranziție cât mai limitată și fără supunerea la jurisdicția Curții Europene de Justiție.

Problema premierului May este că poziția sa politică este una de extremă vulnerabilitate după alegerile din luna iunie când Partidul Conservator și-a pierdut în mod neașteptat majoritatea în Camera Comunelor, iar presa abundă de speculații că zilele sale ca lider al partidului de guvernământ și implicit ca șef al guvernului sunt numărate.

În aceste condiții, șansele ca negocierile UE - UK să fie deblocate la runda care începe luni nu par destul de semnificative.