Emmanuel Macron la București. Cu ce rămânem?

20170824_173548.jpg

Emmanuel Macron la București
Emmanuel Macron la București
Image source: 
Vasile Damian, RFI

Aflat în vizită la București, președintele Emmanuel Macron a invitat România să se alăture procesului de reformare a Uniunii Europene și a Spațiului Schengen. Din discursul liderului de la Paris nu au lipsit însă accentele pragmatice și chiar critice.

Toate mesajele președintelui francez, inclusiv cele privind necesitatea reformelor din propria țară, au fost impregnate de un puternic angajament european. Magda Prelipceanu și Ovidiu Nahoi au discutat în emisiunea ”Matinal de zi cu zi” despre concluziile vizitei în România a președintelui francez.

Care ar fi impresia cea mai puternică impresie după vizita șefului statului francez?

Dincolo de toate comentariile care se pot face pe un subiect sau altul, cred că trebuie remarcat din capul locului puternicul angajament european pe care președintele Macron l-a demonstrat nu doar în timpul vizitei în România, ci în întregul său periplu central și est-eueopean. Și, aș spune, un pro-europenism pragmatic, ilustrat cât se poate de bine de remarcile pe care le-a făcut în cadrul întâlnirii de la Ambasadă, cu membrii comunității franceze: există divergențe de vederi între estul și vestul Uniunii Europene, între zona euro și cea non-euro. Dar relația strânsă a Franței cu România poate fi tocmai un element pentru a ne ajuta să trecem peste aceste divergențe, în cadrul construcției europene.

Președintele Macron a mai  vorbit la București despre o foaie de parcurs pentru reformarea Uniunii Europene, care urmează a fi făcută cunoscută în perioada imediat următoare și – încă un element important – a invitat România să se alăture acestui proces de reformă a Uniunii Europene. O propunere primită cu brațele deschise de președintele Klaus Iohannis, care a afirmat la rându-i că dorește ca România să fie parte a procesului de refondare a Uniunii Europene. Și este într-adevăr de remarcat acest cuvânt, „refondare”, folosit de președintele român. Aceasta arată profunzimea reformelor care se pregătesc în cadrul Uniunii Europene. Este, cred, un răspuns important față de temerile României legate de o Uniune cu mai multe viteze . Pur și simplu, României i se întinde o mână pentru a participa alături de nucleul dur al Uniunii Europene.

Cum să privim în acest context declarațiile legate de dosarul Schengen?

Ei bine, sub semnul aceluiași pragmatism. Și aș remarca aici faptul că, în discursul de la Ambasadă, președintele Macron a recunoscut faptul că amânarea unei decizii favorabile României a umbrit și relațiile bilaterale. Șeful statului francez a promis sprijinul însă a ținut să atragă atenția că Spațiul Schengen nu e un cadou. Sau, mai pe românește, că e bine să ai grijă ce-ți dorești înainte să ți se întâmple.  Spațiul Schengen – a spus-o liderul de la Paris, atât în conferința comună cu omologuil român cât și la ambasadă – nu funcționează bine. Asfel încât România a fost invitată mai degrabă să participe la reformarea Spațiului Schengen decât să intre în acest Spațiu Schengen..

Au fost semnate două acorduri în domeniul înzestrării militare. Ce înseamnă?

Într-adevăr, s-au semnat acorduri de colaborare între Airbus si IAR Ghimbav, în domeniul elicopterelor și între MBDA și Romarm în privința rachetelor. Contextul este dat de decizia politică a României de a aloca 2% din PIB pentru apărare și de a moderniza înzestrarea Armatei, date fiind amenințările regionale. România devine astfel un client interesant pe această piață sofisticată și extrem de politizată a echipamentelor militare.

Memorandumurile semnate acum sunt, deocamdată, declarații de intenție și ele pot fi transpuse în realitate doar în măsura existenței unor comenzi ferme din partea statului român. Și din nou intervine dimensiunea politică, pe care președintele Macron a evidențiat-o destul de clar, atunci când a vorbit despre Europa Apărării și tentația atlantistă. Cu alte cuvinte, nu poți fi credibil atunci când declari că vrei să joci un rol de prim rang în Europa Apărării, dar nu participi la efortul euroipean în privința industriei apărării. Iar adevărata substanță a acestor acorduri o vom vedea în lunile ce vin.

Președintele Macron a avut o misiune, deloc ușoară, de a găsi o cale de rezolvare a problemei muncitorilor detașați . A reușit?

În bună măsură, da, din moment ce și-a exprimat convingerea că statele membre vor ajunge la un acord până la sfârșitul anului. Însă - fapt remarcat de presa internațională – dacă președintele Macron a reușit să obțină suportul liderilor austriac, ceh și slovac, la reuniunea de la Salzburg, el a întâlnit o poziție mult mai nunanțată la București. Liderii de la Paris și București au promis că vor lucra împreună pe acest dosar, dar președintele român a atras atenția că există diferențe de abordare și de interese. Din nou, însă, trebuie remarcată abilitatea liderului francez, care a pus chestiunea în termeni europeni și chiar a insistat asupra dezavantajelor pentru România atunci când lucrătorii de aici, detașați în țările din vest, sunt plătiți mai prost decât omologii lor locali. Și aceasta, în beneficiul unor companii dar în detrimentul comnvergenței europene.

În final, rămânând în registrul pro-european imprimat de președintele Macron, aș remarca îndemnul adresat francezilor, de pe peluza ambasadei de la București, de a susține reformarea Franței. Altfel, o țară nereformabilă, după cum însuși Emmanuel Macron a recunoscut. Însă o națiune care se poate transforma în profunzime, pentru a-și regăsi destinul: acela de a fi purtătorul vaslorilor universale, într-o lume în care regimurile autoritare câștigă tot mai mult teren. Iată cum și reformarea Franței este pusă tot în context european.

Magda Prelipceanu în dialog cu Ovidiu Nahoi