Marea Britanie, total schimbată la un an după referendumul Brexit

davis_barnier.jpg

David Davis și Michel Barnier
David Davis și Michel Barnier au deschis negocierile oficiale pentru Brexit pe 19 iunie
Image source: 
EPA

Marea Britanie și Uniunea Europeană au început negocierile oficiale privind ieșirea țării din UE cu doar câteva zile înaintea împlinirii unui an de la referendumul din 23 iunie 2016 în care electoratul britanic a votat în majoritate în favoarea ieșirii in Uniune.  

Situația politică a țării s-a schimbat însă în mod considerabil și incertitudinea nu s-a diminuat, ba mai mult alegerile parlamentare din 8 iunie au deschis calea instabilității într-un moment critic.

Anunțul retragerii din funcție a premierului David Cameron imediat după anunțarea rezultatului oficial al referendumului în care el susținuse rămânerea în UE a deschis o secvență de evenimente care ar fi fost aproape imposibil de prevăzut acum un an.

În iulie 2016 Theresa May, fost ministru de interne și sprijinitoare ne-entuziastă a rămânerii în UE, a fost aleasă lider al Partidului Conservator de guvernământ, în condițiile în care liderii campaniei în favoarea ieșirii din Uniune precum Boris Johnson sau Michael Gove au ratat momentul prielnic, succedându-i apoi lui Cameron în funcția de premier.

Aprope imediat a avut loc o transformare și premierul May a devenit practic o partizană a Brexitului "dur", cu lozinca devenită întretimp celebră "Brexit înseamnă Brexit". 

Deși lira sterlină s-a depreciat imediat, ajungând de la cursul de 1,30 euro la 1,20 euro, iar la ora actuală în jurul valorii de 1,13 euro, economia nu a intrat în recesiune așa cum au previzionat unii pesimiști, dar în ultimele luni ritmul creșterii economice s-a redus simțitor și datorită incertitudinii politice.

Prima problemă care a apărut a fost data la care Marea Britanie va invoca articolul 50 al Tratatului de la Lisabona prin care se declanșează oficial procesul de negocieri cu UE care durează doi ani și se încheie cu încetarea statului de membru al Uniunii. 

După o dispută care a ajuns până la Curtea Supremă a Regatului Unit, guvernul a fost obligat să ceară aprobarea parlamentului pentru această declanșare, iar premierul May a invocat articolul 50 pe data de 29 martie 2017.  

Rezutat șoc în alegeri

La scurt timp după aceea, deși spusese tot timpul că dorește ca parlamentul ales în mai 2015 să-și ducă mandatul de cinci ani până la capăt, premierul May a solicitat Camerei Comunelor, în care Conservatorii aveau o majoritate absolută de 12 mandate, convocarea scrutinului parlamantar aniticipat pe data de 8 iunie, cerere aprobată cu o mare majoritate.

Jeremy Corbyn și Theresa MayRaportul de forțe dintre Theresa May și Jeremy Corbyn s-a modificat după alegeri în favoarea liderului Laburist

Premierul May, ca și majoritatea observatorilor avizați ai scenei politice britanice, se așteptau ca Partidul Conservator să obțină o majoritate sporită, dat fiind că a pornit în campanie cu un avantaj de 20% față de Partidul Laburist din opoziție.

O campanie slabă a premierului, comparată cu una neașteptat de bună a liderului Laburist, stângistul Jeremy Corbyn, a redus treptat acest avantaj, iar atentatele teroriste islamiste de la Manchester din 22 mai (22 de morți) și de la Londra din 3 iunie (opt morți), care au venit după cel de la Londra din 22 martie (cinci morți), au perturbat campania electorală în defavoarea Conservatorilor.

Când urnele s-au închis pe data de 8 iunie a căzut și rezultatul șoc: Partidul Conservator nu numai că nu și-a sporit majoritatea în parlament, ba mai mult și-a pierdut și firava majoritate absolută de care dispunea, câștigând doar 318 mandate din totalul de 650.  

Praful s-a ales de sloganul de campanie "Un guvern puternic și stabil" al premierului May care acum trebuie să obțină sprijinul celor 10 deputați ai Patidului Democrat Unionist (DUP) din Irlanda de Nord pentru a avea o majoritate în Camera Comunelor.

Și în Scoția peisajul politic este de nerecunoscut: Partidul Naționalist Scoțian (SNP - separatist) a pierdut în alegerile din 8 iunie 21 din cele 56 de mandate pe care le deținea în parlamentul de la Londra și și-a văzut practic spulberat planul de a convoca un al doilea referendum pentru independența provinciei de Regatul Unit.

O altă victimă a rezultatului alegerilor pare să fie și Brexitul "dur". Un sondaj de opinie de după 8 iunie arăta că publicul dorește cu o mare majoritate rămânerea Marii Britanii în piața unică europeană după ieșirea din UE și o majoritate se pronunță pentru convocarea unui al doilea referendum după încheierea negocierilor cu Uniunea. 

Slăbiciunea guvernului britanic sporește șansele unui acord timpuriu pentru garantarea statutului celor 3,2 milioane de cetățeni UE aflați în Marea Britanie și a milionului de cetățeni britanici aflați în țările UE, așa cum doresc negociatorii Uniunii.

La un an după referendumul în care electoratul a optat în favoarea ieșirii din UE, Marea Britanie pare de nerecunoscut: un guvern slăbit și cu o autoritate îndoielnică și o populație care începe să dorească păstrarea unei relații mai apropiate cu Uniunea după ieșirea din UE.   

 
Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ