Accent pe istorie: SUA și reconstrucția Japoniei după al doilea război mondial

semnare_capitulare_japonia.jpg

Generalul Douglas MacArthur semnează documentul de capitulare a Japoniei, la bordul portavionului USS Missouri, 2 septembrie 1945.
Image source: 
wikipedia.org

Mâine (10 februarie a.c.) președintele Donald Trump îl va întâmpina la Casa Albă pe prim-ministrul japonez Shinzo Abe într-o vizită oficială, cu miză importantă pentru relațiile dintre cele două mari puteri economice. Principalul subiect al discuției se anunță a fi legăturile comerciale. O scurtă incursiune în istoria relației dintre SUA și Japonia la rubrica Accent pe istorie.

Așadar, în așteptarea întâlnirii dintre liderul Statelor Unite și cel al Japoniei, lăsăm accentul să cadă pe procesul de refacere al Japoniei din primii ani postbelici (1945-1952).

Știți că textul Constituției japoneze, în vigoare și astăzi, a fost redactat de americani?

După ce Japonia s-a predat necondiționat în fața Puterilor Aliate, pe 2 septembrie 1945, destinul acesteia urma să fie scris sub ocupația americană coordonată de Generalul Douglas MacArthur, numit Comandantul Suprem al Puterilor Aliate și șeful Consiliului Aliat pentru Japonia de către președintele Truman.

Generalul MacArthur a demarat imediat procesul de reconstrucție al Japoniei, axându-se pe două dimensiuni principale: demilitarizarea și democratizarea. Primii doi ani ai ocupației americane au determinat schimbări fundamentale pentru Guvernul și societatea japoneze. Persoanele considerate responsabile de război au fost judecate de Tribunalul pentru Crime de Război din Tokyo, armata japoneză a fost desființată, iar foștilor ofițeri militari li s-a interzis să ocupe funcții politice.

O altă inițiativă gândită de generalul american cu scopul de a ajuta economia japoneză și de a o transforma într-un sistem capitalist, cu o piață liberă a fost anihilarea monopolurilor deținute de marile clanuri familiale (zaibatsu). Au fost introduse, de asemenea, reforme agrare, menite să îi ajute pe țărani și să reducă influența marilor proprietari,.

Un adevărat reper al democratizării Japoniei sub ocupație americană este Constituția redactată sub coordonarea Generalului Douglas MacArthur, intrată în vigoare în mai 1947, funcțională și în acest moment. Documentul a transferat suveranitatea de la împărat la popor, împăratul devenind un simbol al statului, doar cu funcții ceremoniale și a făcut din sistemul parlamentar centrul puterii politice, Parlamentul (Dieta) bicameral fiind transformat în cea mai importantă instituție a statului, cu puteri exclusive de a legifera. Noua Constituție stipula, de asemenea, că prim-ministrul trebuie să fie ales de Parlament și că atât acesta, cât și majoritatea miniștrilor trebuie să fie membri ai Parlamentului.

Textul constituțional redactat de americani punea accent și pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, promova emanciparea femeilor, care pentru prima dată primeau dreptul la vot, asigura libertatea presei și permitea formarea partidelor politice, interzise până atunci.

Articolul 9 al Constituției japoneze marchează cu adevărat o premieră istorică întrucât prevede renunțarea explicită și definitivă la război: Aspirând sincer la o pace internațională bazată pe ordine și justiție, poporul japonez renunță pentru totdeauna la război ca drept suveran al țării.

Tratatul de la San Francisco, semnat în 1951 de către 49 de țări din cele 52 prezente la discuții (excepție au făcut URSS, Polonia și Ceholovacia ) și ratificat de Senatul SUA în aprilie 1952 a încheiat formal ocupația americană a Japoniei. Documentul a fost completat de un tratat bilateral de securitate între cele două state, care permitea menținerea unor forțe americane pe teritoriul japonez și în împrejurimi.

Până la viitoare acorduri bilaterele, dar mai ales după, nu uitați că istoria continuă...

 

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica Accent pe Istorie din 9 februarie 2017