La Bruxelles se cere în van retragerea ordonanțelor de urgență

p033489000502-290813.jpg

Timmermans dezbatere
Frans Timmermans, vice presedinte al Comisiei Europene
Image source: 
© European Union , 2017 / Source: EC - Audiovisual Service

O dezbatere a avut loc joi dimineață, 2 februarie, în Parlamentul European  despre democrația si justiția din România, cu o sală mai mult goală. Aici, vice președintele Comisiei Europene a cerut retragerea ordonanțelor de urgență , dar s-a lovit de inflexibilitatea euro deputaților social-democrați  români. Misiunea de informare a Parlamentului European va avea loc prea târziu, anume în data de 9 februarie.

Frans Timmermans, vice președintele Comisiei Europene, responsabil cu dosarele statului de drept, a cerut retragerea celor două ordonanțe. El a spus că România a făcut progrese remarcabile pentru a eradica corupția și a asigura o justiție independentă.

„România se afla pe ultima sută de metri a acestui maraton si nu trebuie s-o ia înapoi, or votarea celor două ordonanțe nu poate fi definită altfel decât un pas înapoi", a spus el

Timmermans a fost însă imediat contrazis de euro deputații social-democrați români ca Victor Boștinaru, Maria Grapini, Claudia Țapardel si alții care au susținut acțiunile guvernului Grindeanu. Boștinaru a spus chiar că prin manifestațiile de amploare din țară se încearcă anularea  rezultatului votului din 11 decembrie.

Europarlamentarii PPE și ECR au fost însă critici la adresa guvernului român și au cerut ca misiunea de informare pe teren, propusă de socialiști, sa aibă loc rapid pentru a împiedica intrarea in vigoare a ordonanțelor.

Această misiune va avea însă loc în 9 februarie, deci prea târziu pentru a mai schimba ceva.

O altă dezbatere care va avea loc în comisia de libertăți civile a Parlamentului European ar putea fi una mai detaliată si mai productivă.

Iar Comisia Europeana, care neagă că ar dori să se amestece în afacerile interne ale României, spune că trage aici un semnal de alarmă.

Semnalul este unul destul de anemic, având în vedere că Timmermans a vorbit despre sancțiuni ipotetice în cazul în care lucrurile nu merg în direcția dorită.

Timmermans a amintit raportul MCV si necesitatea ca reformele sa mai facă o ultimă dovadă a faptului că au ajuns într-un punct ireversibil astfel încât țara să fie scutită de monitorizarea care durează de zece ani.

El a pomenit de posibilitatea unor reduceri ale fondurilor structurale pentru România în cazul în care acțiunile guvernului nu merg în direcția cea bună. Aplicarea ordonanțelor poate duce la probleme în folosirea fondurilor europene care ar putea fi astfel tăiate, a explicat el.

A tăia fondurile ar însemna însă a pedepsi populația și nu pe politicieni și a sancționa de fapt vocea străzii. Comisia Europeană va ezita deci să aplice deci această sancțiune, lucru bine știut de guvernul român.

Bruxelles are, din 2014, la dispoziție un nou instrument de controlare a democrațiilor UE, acel „cadru pentru democrație” care trage un semnal precoce de alertă și poate merge până la sancțiuni politice dure. Despre acesta, Timmermans nu a suflat nicio vorbă.

In concluzie, Comisia Europeana nu va lua nicio măsură față de situația din România; continuă să spună doar că e îngrijorată și că atrage atenția asupra deteriorării situației.