Dezbatere PE: Cât de real e pericolul federalizării Republicii Moldova?

Federalizarea Republicii Moldova după alegerile prezidențiale sau o eventuală denunțare a Acordului de Asociere sunt temele care provoacă cel mai mult interes și îngrijorare în Parlamentul European, cu numai câteva zile înainte de alegerile prezidențiale de la Chișinău. La dezbaterea organizată de Delegația pentru Republica Moldova s-a vorbit de cea mai murdară campanie electorală din istoria țării, de alegeri debalansate, despre corupția endemică și vidul instituțional din țară. Nu în ultimul rând însă, este avansat un scenariu în care Republica Moldova ar fi doar o treaptă, un instrument, prin care Federația Rusă ar urma să-și asigure controlul în regiunea ucraineană Donbas.

Conceputul propriu-zis și termenul de federalizare s-au dovedit a fi, până acum, incompatibile cu Moldova. Au existat astfel de discuții sau încercări, însă ele nu au avut niciun rezultat, nici măcar în perioada în care la putere era Vladimir Voronin. Atunci care e adevăratul pericol ce ar putea pândi Republica Moldova, după alegerile prezidențiale? Statutul special, răspunde, la Parlamentul European, Vladimir Socor, analist politic al Fundației Jamestown, expert în problematica spațiului ex-sovietic. El merge și mai departe și explică faptul că o asemenea soluție ar fi instrumentul ideal, precedentul, de care ar avea nevoie Federația Rusă, pentru a-și atinge adevăratul țel: controlul total al regiunii Donbas, din estul Ucrainei. Prin urmare, susține Vladimir Socor, obiectivele Rusiei la Chișinău ar fi limitate. Dar miza...uriașă. Și în contexul în care Rusia încearcă în regiune să transforme ideeea de federalizare în statut special, Republica Moldova este mult mai vulnerabilă decât Ucraina, crede Vladimir Socor:

"Statutul special este instrumentul prin care Rusia își asigură influența în interiorul sistemelor politice și administrative din Moldova și Ucraina. Kremlinul promovează două proiecte: Transnistria și Donbas. Acestea trebuie corelate. În situația în care o parte, Moldova sau Ucraina, va face această concesie, va fi mult mai greu pentru celaltă să reziste presiunilor și să evite un deznodământ similar. Republica Moldova este ținta vulnerbailă, pentru că guvernul ucrainean se opune acordării de statut special regiunii Donbas. "

O altă temă care stârnește în mod vădit îngrijorare în Parlamentul European este o posibilă denunțare sau înghețare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest lucru este însă puțin probabil, crede analistul Nicu Popescu, expert al Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene. Chiar dacă la Chișinău ar fi ales un candidat pro-rus, constrângerile economice nu i-ar permite să pună în practică o decizie atât de radicală. Denunțarea acordului e sinonimă cu provocarea unei crize economice de proporții, justifică Nicu Popescu:

"Mai mult de jumătate din schimburile comerciale sunt cu Uniunea Europeană. Așa că în momentul în care, să spunem, Igor Dodon ar deveni liderul țării...fie acum, fie peste câțiva ani (prin câștigarea alegerilor parlamentare) se va confrunta cu o serie de constrângeri economice structurale. Asta înseamnă că Acordul de Asociere nu poate fi denunțat fără a provoca o criză, dacă nu o catastrofă economică. Reorientarea spre Uniunea Economică Eurasiatică nu e ceva imposibil, poate fi adusă în discuție la comun cu un proiect de federalizare. Dar cine vrea asta nu are cum să ignore constrângerile economice. "

Uniunea Europeană este fascinată de poveștile de succes și de crearea lor, mai spune analistul Nicu Popescu. Aceeași Uniune Europeană, își continuă el ideea, tinde să se entuziasmeze peste măsură, cum a fost cazul Revoluției Portocalii, pentru ca apoi să cadă în extrema cealaltă, a resemnării. În această parte a Europei nu au fost și nu vor fi povești de succes în viitorul apropiat. Țările de aici se vor reforma greu, vor fi în permanență provocări pentru Uniune și e nevoie de anduranță.

În vreme ce în mediile europene, la Strasbourg sau Bruxelles, se vorbește despre situația geopolitică sau sunt avansate scenarii complexe, în realitate, în Republica Moldova, corupția endemică și concentrarea puterii sunt realitățile de zi cu zi , au sugerat cei doi invitați în Parlamentul European. La Chișinău s-au schimbat multe lucruri în bine în ultimii șapte ani. Dar corupția, insistă Nicu Popescu, rămâne un fel de slujbă de zi cu zi pentru mulți funcționari și paralizează în continuare întregul aparat de stat:

"În Republica Moldova corupția nu mai este o anomalie. A devenit rațiunea de a fi a unei mari părți din aparatul de stat. E un alt tip de corupție, comparativ cu ce se întâmplă să zicem în Franța, România sau Grecia. Imaginați-vă o autostradă unde viteza maximă adimsă este 110 km/h. Corupția, în majoritatea democrațiilor funcționale, este atunci când oamenii conduc cu 115 km/h. E rău, primești o amendă. În Republica Moldova și Ucraina, se conduce cu 150 la oră, metaforic vorbind. Și asta poate fi suicidar pentru un stat. "

Moldova e un stat captiv, revine în dezbatere Vladimir Socor. Nu este vorba însă de o oligarhie, pentru că acesta este un concept de grup. La Chișinău, Vladimir Plahotniuc ar fi persoana care rulează sume uriașe, cu provenineță obscură, pentru a-și îndeplini agenda. Plahotniuc, spune Vladimir Socor, controlează mașina administrativă și o mare parte a presei, iar campania electorală este, și din această cauză, murdară și debalansată.

O soluție extremă, dar realistă, conchide Vladimir Socor, este transformarea Republicii Moldova într-un protectorat european nedeclarat:

"Moldova nu se poate apăra, nu-și poate apăra propriile interese ca stat. Dacă ar fi avut graniță comună cu Rusia, Moldova s-ar fi prăbușit cu siguranță. Ucraina, interpusă, a salvat Moldova de la colaps. Dacă e motivată, Uniunea Europeană poate transforma Moldova din stat eșuat într-un stat funcțional. Dar pentru asta trebuie să trimită la Chișinău experți de prim rang, care să monitorizeze, zi de zi, fiecare minister. "

La Strasbourg, la dezbaterea organizată de Delegația pentru Republica Moldova (a cărei preşedinte este europarlamentarul Andi Cristea), a fost evidentă, din partea celor doi invitați și a multor europarlamentari români prezenți în sală, susținerea pentru candidatul pro-european Maia Sandu. Experții au amintit însă că și actualul pro-rus, Igor Dodon, și-a schimbat discursul și au sugerat că, de fapt, acesta ar ocupa doar o nișă, fără vreo convingere ideologică.

După alegerile a căror corectitudine, spun experții prezenți la Strasbourg, e pusă sub semnul întrebării de numărul mic de observatori sau de tipărirea mai multor buletine de vot decât numărul înscrișilor, Uniunea Europeană va trebui să sprijine Moldova. Chișinăul, conchid cei prezenți la dezbatere, trebuie să meargă pe calea reformelor instituționale și chiar să-și reconfigureze sistemul, astfel încât să beneficieze, în viitor, de mai multă stabilitate la nivel parlamentar și poate chiar să acorde privilegii noi președintelui, oricare va fi acesta.