Unirea cu România: temă secundară în campania din Moldova

ghimpu_unire.jpg

Afiș electoral al lui Mihai Ghimpu
Mihai Ghimpu este unul dintre cei doi candidați unioniști în alegerile prezidențiale
Image source: 
Alexandr CLIUICOV

Unirea cu România este o temă care lipsește aproape cu desăvârșire în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Doar doi dintre ce 11 candidați rămași în cursă susțin în mod deschis Unirea, iar șansele lor de calificare în turul al doilea sunt extrem de reduse.

Cei doi candidați declarat unioniști sunt liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, și lidera Partidului "Dreapta", Ana Guțu, amândoi fiind cotați cu intenții de vot sub 5% în scrutinul din 30 octombrie. 

Ghimpu, care este deputat și a fost președinte al Parlamentului și șef interimar al statului în perioada 2009 - 2010, insistă în programul său asupra beneficiilor economice ale Unirii cu România prin prisma "intrării automate în Uniunea Europeană".

Ca metode practice de realizare a Unirii, liderul PL își propune "promovarea proiectului Unirii, astfel încât la alegerile parlamentare din 2018 majoritatea parlamentară să fie unionistă" și "oferirea (în cooperare cu autorităţile române) cetăţeniei române tuturor celor născuţi înainte de 1940. Abia după aceasta se va purcede la iniţierea Unirii, pe motiv că "noi nu am renunţat la această cetăţenie""

Guțu este mai radicală în mesajul ei și insistă asupra aspectelor politice unul dintre punctele din program fiind "înaintarea proiectului Legii Lustraţiei în Parlament pentru a cunoaşte cine au fost călăii şi trădătorii bunicilor şi părinţilor noştri, cine ne-a furat de-a lungul anilor. Pedepsirea conform legii a criminalilor, lipsirea lor de dreptul de a mai ocupa funcţii de demnitate publică".

Ca metodă practică de realizare a Unirii Guțu propune "acordarea unui milion de cetăţenii fraţilor noştri de peste Prut — ca să poată vota pentru Unire aici, în Republica Moldova şi să putem sorbi Prutul dintr-o înghiţitură, desfiinţând frontiera odată şi pentru totdeauna!".

O astfel de propunere este menită să contracareze efectele art 142 (1) din Constituția Republicii Moldova care prevede: "Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.", o astfel de majoritate fiind practic imposibil de obținut în condițiile actuale din Republica Moldova. 

Jandarmul român

În afară de cei doi candidați declarat unioniști, ceilalți candidați înscriși în turul întâi menționează rar chestiunea Unirii și în general sunt fie opuși, fie vagi.

Manifest electoral al lui Igor Dodon

Cel care a abordat într-un mod pronunțat ostil tema Unirii a fost favoritul numărul unu al primului tur, liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, care într-un manifest electoral a reluat tema "jandarmului român".

Aceasta a fost una dintre temele preferate ale propagandei sovietice după 1944, care specula abuzurile făcute de administrația românească la est de Prut în perioadele 1918 - 1940 și 1941 - 1944, între care "jandarmul român care bătea localnici" ocupa un loc de frunte. 

O astfel de temă revine din când în când în discursul politicienilor pro-Rusia, cum este Dodon, și are un anumit ecou în rândul nostalgicilor perioadei sovietice. 

Ghimpu i-a răspuns lui Dodon, publicând fotografia purtătoarei de cuvânt a Jandarmeriei Române, Irina Drăgan, declarată de un site american cea mai frumoasă femeie în uniformă din lume. 

În rest, Unirea cu România a fost menționată sporadic. De pildă, Maia Sandu, candidată a forțelor de centru-dreapta pro-europene cu cele mai mari șanse de calificare în turul doi alături de Dodon, a declarat că ar vota în favoarea Unirii într-un ipotetic referendum, dar altfel nu are nimic substanțial de spus pe această temă.

Liderul Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, clasat pe locul trei în sondaje, insistă pe "statalitatea Republicii Moldova", se declară moldovean care vorbește moldovenește și în mod indirect arată că este opus Unirii.

Liderul Partidul Popular European (PPEM), fostul prim ministru, Iurie Leancă, evită întotdeauna un răspuns tranșant la întrebare, explicând că România și Republica Moldova se vor regăsi în viitor împreună în UE. 

În concluzie, tema Unirii cu România nu este una de interes în campania electorală din Republica Moldova, poate și datorită faptului că sprijinul pentru o astfel de acțiune politică este redus: la ultimul sondaj de opinie din luna august cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a independenței nivelul de sprijin era de 19%, către limita superioară din ultimul sfert de secol.