Brexit: Cine sunt noii actori politici principali în Marea Britanie?

johnson_gove.jpg

Boris Johnson și Michael Gove
Boris Johnson și Michael Gove - "echipa de vis" - favoriți să ajungă prim ministru și respectiv ministru de finanțe
Image source: 
www.totalpolitics.com

Votul electoratului de joia trecută în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi anunțul prim-ministrului David Cameron privind demisia sa din funcție în luna octombrie au transformat peisajul politic şi au adus în prim plan figuri cunoscute şi mai puțin cunoscute. Transformarea afectează practic toate partidele importante şi toate regiunile Regatului Unit.

Figura de frunte a politicii britanice a devenit fără îndoială liderul campaniei Vote Leave, fostul primar al Londrei, Boris Johnson.

Deputat al Partidului Conservator, Johnson este dat favorit principal la funcția de lider al partidului de guvernământ şi, pe cale de consecință, viitor prim ministru.

Politician charismatic în vârstă de 52 de ani, el este considerat de adversarii săi politici un demagog periculos şi un oportunist care a ales tabăra anti-UE în ultima clipă doar ca să-și vadă împlinit visul de a deveni prim ministru.

Alături de el, numărul doi al campaniei Vote Leave, actualul ministru al justiției, Michael Gove, care a respins orice propunere de a candida, preferând să-și sprijine prietenul şi deja se vorbeşte de "echipa de vis", Johnson - Gove, premier - ministru de finanțe.

În vârstă de 48 de ani, Gove, scoțian de origine, este fost jurnalist şi un intelectual de marcă, autor al mai multor cărți.

El i-a surprins pe mulți prin atitudinea sa în campania electorală, mai ales atunci când i-a comparat pe experții care avertizau înaintea referendumului de consecințe negative asupra economiei în cazul unui vot în favoarea părăsirii UE cu propagandiştii nazişti care denigrau în anii '30 Teoria Relativității a lui Albert Einstein din cauza faptului că acesta era evreu.

Femeie prim-ministru?

În fața cuplului Johnson - Gove se află favorita numărul doi la funcția de premier, ministra de interne, Theresa May.

În funcție de mai bine de şase ani - unul dintre cei mai longevivi miniștri de interne, May, care va împlini anul acesta 60 de ani, a sprijinit campania Remain, dar este cunoscută ca o eurosceptică moderată.

În Partidul Conservator sunt destui deputați care au sprijinit Brexit cărora nu le surâde un prim ministru Johnson şi care ar fi dispuşi să o susține pe May ca un cadidat "Opriți-l pe Boris".

Deputații Conservatori - în număr de 331 - vor alege doi candidați dintre cei ce se vor înscrie în cursă, apoi membrii de partid vor alege printr-un scrutin poștal liderul dintre cei doi, care în toamnă va prelua şefia partidului fiind imediat numit în funcția de prim ministru de către Regina Elisabeta a II-a.

Membrii Partidului Conservator au susținut în majoritatea lor ieșirea din UE, ceea ce-l face în mod inevitabil favorit pe Boris Johnson.

Procedura de alegere va demara cât de curând pentru ca anunțarea noului lider să fie făcută în luna octombrie la conferința anuală a Partidului Conservator.

Corbyn fără contracandidat

Dar dacă Partidul Conservator este sfâșiat de lupte intestine pentru putere, principala forță de opoziție, Partidul Laburist este în plină cădere liberă.

Liderul partidului, stângistul Jeremy Corbyn, a fost părăsit de mai mulți miniștri din cabinetul fantomă, acuzat că este principalul responsabil de slaba aderență a votanților Laburiști la cauza rămânerii în UE, campania sa fiind ca și inexistentă. 

Două deputate din partid au introdus o moțiune de neîncredere în lider, dar chiar dacă majoritatea celor 232 de deputați Laburiști o votează, Corbyn nu e obligat să demisioneze.

O nouă alegere a liderului partidului poate fi declanșată doar de 20% - adică 47 dintre parlamentari care să susțină o nouă candidatură, ceea ce ar declanșa o nouă alegere, dar nimeni nu garantează că într-un nou scrutin nu tot Corbyn va fi ales, deoarece deși opoziția față de el este puternică în partidul parlamentar, niciun alt candidat nu întrunește suficente adeziuni.

Singura figură Laburistă care a ieșit cu credit după referendum este primarul Londrei recent ales, Sadiq Khan, care a susținut rămânerea în UE, votată de londonezi în proporție de 60%. Nefiind deputat, Khan nu poate însă candida la șefia Partidului Laburist.

Separatiștii revin

În Scoția, șefa executivului regional și lidera Partidului Naționalist Scoțian (SNP), Nicola Sturgeon, a revenit în prim planul politicii britanice prin anunțarea intenției sale de a propune un nou referendum pentru independență, având în vedere că scoțienii au votat în favoarea rămânerii în UE în proporție de 62%.

Lidera Partidului Conservator și a opoziției din Scoția, Ruth Davidson, o politiciană de 37 de ani, lesbiană declarată, a fost și ea una dintre figurile de frunte ale campaniei pro-UE, înfruntându-l pe Johnson într-o dezbatere televizată și este o nouă stea pe firmamentul politicii britanice.

Ea se opune și independenței Scoției, dar este într-o poziție politică inconfortabilă dat fiind că potrivit sondajelor de opinie o majoritate a scoțienilor doresc acum ieșirea din Regatul Unit, la mai puțin de doi ani după ce au respins independența într-un referendum.

În sfârșit, în Irlanda de Nord, unde a câștigat votul de rămânere cu 55%, viceliderul executivului regional și al partidului separatist Sinn Fein, Martin McGuinness, a cerut convocarea unui referendum privind unirea provinciei cu Republica Irlanda.

McGuinness ca și șeful său de partid, Gerry Adams, actualmente deputat în Parlamentul Republicii Irlanda, reapar în prim planul politicii britanice de unde au cam lipsit în ultima vreme, dar unde au fost prezenți ca un cuplu aproape neîntrerupt în ultimii 30 de ani.

Ei o au ca adversară neînduplecată pe șefa guvernului regional și lideră a Partidului Democrat Unionist, Arlene Foster, care a făcut campanie pentru ieșirea din UE și este o apărătoare a status-quo-ului Irlandei de Nord în Regatul Unit.

Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ