Reportaj RFI: R. Moldova, statul de circumstanță și virușii geopolitici

Ovidiu Nahoi își continuă periplul în regiunea extinsă a Mării Negre. El se află acum în Chișinău, prima etapă a parcursului său. Evoluțiile politice de la Narea Neagră  pot influența în mod decisiv parcursul Republicii Moldova și mai ales opțiunea sa viitoare Est-Vest. Este și tema reportajului realizat de Ovidiu Nahoi, cu sprijinul German Marshall Found Romania.

Republica Moldova se află azi pe o adevărată falie geopolitică. Și, până la a consulta sondajele de opinie care arată un echilibru aproape perfect între opțiunea pro-europeană și cea îndreptată către Uniunea Vamală dominată de Federația Rusă, este suficient să privești mai cu luare-aminte peisajul străzii din Chișinău. În multe aspecte, ai impresia că te afli, dacă nu chiar într-un mare oraș din Uniunea Europeană, atunci cel puțin într-unul din România. După care, imediat, îți apar în față imaginile clișeu ale orașelor de tip sovietic.

Potrivit Barometrului de Opinie Publică publicat în luna aprilie, opțiunile Est-vest sunt aproape egale, în jurul valorii de 41%, în timp ce 13% nu s-au decis.

Dincolo de aceste opțiuni strict statistice, Republica Moldova se află sub influența evoluțiilor strategice de la Marea Neagră. Rusia acumulează cantități mari de echipamente militare și de tehnică precum și un număr mare de trupe în Crimeea, iar întrebarea este dacă această mișcare este doar de ordin politic și strategic. Sau, dacă, la un moment dat, aceste acumulări vor putea fi folosite, eventual în ideeea continuării proiectului Novorossia. Ceea ce ar însemna o ajungere a Rusiei la gurile Dunării și o joncțiune pe teren cu Transnistria. L-am întrebat pe analistul de politică externă Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova la Washington, ce crede despre acest scenariu.

”Oricând este o variantă posibilă atâta timp cât Federația Rusă s-ar considera scutită de eventuale sancțiuni din partea Occidentului. Principala preocupare a Kremlinului este acum de a obține relaxarea sancțiunilor. Rusia este în colaps financiar în acest moment și toată propaganda care s-a făcut pe ideea că Rusia ar fi autosuficientă din punct de vedere economic se dovedește a fi o iluzie. De aceea nu cred că acum Federația Rusă poate continua acest scenariu. Pe de altă parte Rusia  trebuie să păstreze pozițiile deja obținute în Donbas și Crimeea”, crede Igor Munteanu.

Pentru analistul politic Oazu Nantoi, cheia stabilității s-ar găsi la Kiev – și aceasta tocmai din cauza slăbiciunii statului moldovean.

Republica Moldova ca proiect statal este un proiect circumstanțal. Nu a fost creat pe baza faptului că poporul moldav ar fi luptat din moși strămoși pentru acest lucru. La 26 și 28 iunie 1940, cele două ultimatumuri ale lui Stalin au fost date pe baza așa-ziselor argumente că populația Moldovei ar fi majoritar ucraineană. Ceea ce arată că în acel moment, Stalin nu avea de gând să creeze statalitatea moldovenească. Dar ceva s-a întâmplat până când, la 2 august 1940, a fost proclamată, la Moscova, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Așa s-au pus bazele statalității Republicii Moldova. Acum, de când cu agresiunea rusă la adresa Ucrainei, dacă proiectul Novorossia ar fi fost dus până la capăt, soldatul rus ar fi fost pe Prut și, cum glumeam noi, jumătate dintre politicienii de la Chișinău, cei care au banii dosiți în bănci străine, ar fi fugit peste Prut iar ceilalți i-ar fi întâmpinat cu flori pe eliberatori, pentru a treia oară, după 1812 și 1940.

Dar Putin a fost oprit. La 29 martie 2014 a avut loc convorbirea telefonică cu președintele Obama, după care liderul rus a declarat că problema Transnistriei trebuie soluționată prin tratative. Aceasta înseamnă că Vladimir Putin a conștientizat că proiectul Novorossia a eșuat. Și Republica Moldova a rămas neatatacă de Rusia. Aceasta, în pofida faptului că, după cum credeau mulți analiști de la Chișinău – și nu era deloc imposibil – dacă trupele rusești din Transnistria ar fi primit ordin să atace în direcția Odesa, situația s-ar fi schimbat radical, dată fiind slăbiciunea de la acel moment astatului ucrainean.

Acum, proiectul Novorossia este înghețat, dar este ca un virus care poate ataca organismul, în caz că acesta se va dovedi slăbit. Cheia se află în reformele pe care guvernul Ucrainei le va putea aplica în următoarea perioadă. Repet, noi suntem un stat circumstanțial și existăm numai fiindcă între noi și Rusia se află Ucraina.  Dacă Ucraina va fi o poveste de succes, atunci aceasta va pune capăt proiectului Novorossia”, crede Oazu Nantoi.

Și totuși, există opinii potrivit cărora societatea moldovenească poate folosi perioada următoare tocmai pentru a întări instituțiile statului, în timp ce dezbaterea ”Est sau Vest” poate fi lăsată pentru mai târziu. Maia Sandu, fost ministru al educației, a făcut din aceasta chiar o platformă politică pe baza căreia speră să câștige alegerile prezidențiale programate pentru 30 octombrie.

”Pentru noi –și în programul nostru spunem acest lucru – calea europeană este cea potrivită pentru Republica Moldova. Dar considerăm că, în acest moment, ceea ce putem face este lupta împotriva corupției și promovarea oamenilor pe baza meritelor și nu după alte criterii. Noi vrem să unim oamenii în jurul acestor principii. De 25 de ani, nu facem decât să stăm pe baricade și nu ne mișcăm deloc. Atunci când vom putea aduce o anumită bunăstare în societate și o funcționare corectă a statului, vom putea pune în discuție și teme mai mari care țin de orientarea geopolitică”, este de părere Maia Sandu.

 

Reportaj realizat cu sprijinul ”The Black Sea Trust for Regional Cooperation”, un proiect al German Marshall Fund