Uniunea Europeană are aceleași intenții ca Hitler - Boris Johnson

boris_cameron.jpg

Boris Johnson și David Cameron
Boris Johnson și David Cameron sunt liderii de facto ai celor două tabere din campania electorală
Image source: 
www.mirror.co.uk

La 10 zile după alegerile regionale și locale care au adus, între altele, primul primar musulman al Londrei și al unei capitale din Uniunea Europeană în general, campania pentru referendumul european ține prima pagină a presei britanice, iar tonul campaniei este din ce în ce mai încins. Pe 23 iunie 2016 elctoratul va decide dacă Marea Britanie rămâne membră sau părăsește Uniunea Europeană. 

Duminică, într-un interviu acordat lui Sunday Telegraph fostul primar al Londrei, deputatul Partidului Conservator, Boris Johnson, a spus că Uniunea Europeană încearcă să unifice continentul european așa cum au făcut în trecut Împăratul Franței, Napoleon I și dictatorul nazist al Germaniei, Adolf Hitler, după modelul Imperiului Roman de acum 2000 de ani. 

"UE este o încercare de a face aceasta prin metode diferite. Dar ceea ce lipsește în mod fundamental este eterna problemă, care este că nu există o loialitate față de ideea de Europa. Nu există nicio singură autoritate pe care cineva să o respecte sau să o înțeleagă. Aceasta cauzează  un masiv vid democratic", a spus Johnson. 

Fostul primar al capitalei britanice este figura de frunte a lui Vote Leave organizația recunoscută oficial ca reprezentând campania anti-UE și este angrenat într-un turneu de șase săptămâni de-a lungul și de-a latul Regatului Unit pentru a convinge alegătorii să voteze pentru părăsirea Uniunii. 

Remarca lui Johnson care asemuia țelurile UE cu cele ale lui Hitler a provocat o reacție imediată din partea sprijinitorilor rămânerii în UE.

"Să încerci să-i compari pe Hitler și pe naziști - milioane de oameni au murit în cel de-al doilea război mondial, Holocaustul - cu o asociere a unor democrații libere ale Europei ca să aibă relații de schimb și coperare și ca rezultat să aducă pacea pe continentul european după secole de război, este extrem de insultător", a declarat Hillary Benn, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al Partidului Laburist de opoziție, partid care sprijină în majoritatea sa rămânerea în UE.

Charismatic și demagog?

Johnson, care este de formație istoric și clasicist, a respins în interviul său ideea că UE a păstrat pacea și a dat ca exemplu războiul din fosta Iugoslavie, unde Uniunea nu a reușit să împiedice războiul civil. 

El respinge și argumentul economic în favoarea rămânerii în UE, care în sondajele de opinie avantajează campania pro-UE, dând exemplul monedei unice euro care ar fi fost folosită de Germania pentru a-și ruina competitorii, dând exemplul industriei autmobilului din Italia.

Văzut de mulți ca o figură charismatică, de alții ca un demagog și un oportunist, Johnson este considerat de alegători ca având avantajul față de premierul David Cameron, liderul de facto al campaniei pro-UE.

Un recent sondaj arăta că 45% dintre alegători sunt de părere că Johnson spune adevărul despre UE, față de numai 21% Cameron. 

Poate de aceea a și evitat premierul Cameron o dezbatere față în față cu Johnson, colegul său de partid și prieten din tinerețe, preferând apariția alături de Nigel Farage, liderul Partidului Independenței Regatului Unit (UKIP), într-o dezbatere televizată la postul ITV în luna iunie.

Campania Vote leave a protestat vehement și a anunțat că va face contestație la OFCOM, organismul de reglementare în televiziune, susținând că Farage nu este o figură reprezentativă ca Johnson.

Euroscepticii se tem că intervenția lui Farage, văzut ca extremist în anumite chestiuni, să nu-i îndepărteze pe nehtorâți, în timp ce Johnson este capabil să atragă și persoane care nu sunt neapărat de aceeași opinie așa cum s-a întâmplat când a fost ales de două ori primar într-un oraș dominat de Laburiști.

Între timp, sondajele de opinie cele mai recente arată un echilibru aproape perfect între intențiile de vot în favoarea rămânerii și cele în favoarea părăsirii UE, dar pocentul de nehotărâți rămâne în medie de circa 15%.

Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ