Vize pentru turci: Bruxelles se pliază în faţa Ankarei

schengen_illustration.jpg

Schengen
Image source: 
@European Commission

Comisia Europeană va propune miercuri 4 mai liberalizarea vizelor cu Turcia, cu anumite condiţii. Aceasta este o cerinţă sine qua non a Ankarei, inclusă în Pactul pentru imigraţie semnat cu UE. Turcia ar fi fost pregătită pentru acest pas doar în 2017, după toate estimările, dar împrejurările au grăbit bunăvoinţa europenilor.

Liberalizarea vizelor nu va fi totală. Ea priveşte doar vizele de scurtă durată (trei luni) şi vizele turistice.

În caz de probleme, liberalizarea poate fi suspendată, spune Comisia Europeană, care-ṣi lasă aici o portiţă de ieşire dintr-o situaţie inedită. Ideea este de fapt franco-germana şi ar fi aplicat în cazul în care se constată un flux masiv de turci în Europa sau dacă una din condiţii nu ar mai fi respectată.

Pentru a fi inclusă în acest program european, Turcia ar fi trebuit să respecte 72 de condiţii tehnice şi politice.

Comisia Europeană, după mai multe presiuni micuţe de Ankara, s-a angajat să verifice respectarea acestor condiţii cu un an mai devreme decât prevăzut.

Astfel, dacă cerinţele tehnice (ca existenţa paşapoartelor biometrice) par a fi întrunite, în ceea ce priveşte unele aspecte ale drepturilor omului, lucrurile sunt mai complicate. Comisia va comunica miercuri dacă Turcia s-a pliat sau nu exigenţelor UE.

Intră aici şi principiul reciprocităţii prin care şi Turcia ar trebui să-i scutească de vize pe toţi cetăţenii UE, inclusiv pe ciprioţi...Ankara a facilitat analiza UE prin decretul votat luni 2 mai care-i scuteşte de acum de vize şi pe cetăţenii celor 11 state UE care nu beneficiau de liberă circulaţie în Turcia.

Dar Ankara nu vede lucrurile la fel. Pentru partea turcă semnatară a Pactului pentru imigraţie, UE trebuie să-i dea Turciei 6 miliarde de euro pentru cele aproape trei milioane de refugiaţi aflaţi pe solul său, trebuie să avanseze în negocierile preaderare cu Ankara şi să liberalizeze vizele.

Atât Preşedintele Recep Tayyip Erdogan cât şi primul ministru Ahmet Davutoglu au dat de înţeles Uniunii Europene ce este suficient ca măcar una dintre aceste condiţii să nu fie respectată, pentru ca europenii să se pregătească pentru un nou flux masiv de refugiaţi.

Ameninţarea nu este nici măcar voalată, deşi europenii spun că refuză s-o considere ca atare. Cuvântul "şantaj" care ne vine imediat în minte este şi el ocolit la Bruxelles.

Europenii nu se află în poziţie de forţă.

Pentru moment, din 20 martie, se află în aplicare acordul care vrea ca pentru orice refugiat preluat de Turcia din Grecia, UE să preia un refugiat din Turcia, pe căi legale. Ruta balcanică este mai departe închisă.

UE a pus astfel un dop temporar şi fragil fluxului migratoriu, dar se poate aştepta oricând la o surpriză din partea Turciei.

Surprize pentru Turcia

Dar şi situaţia inversă poate fi luată în calcul.

Comisia Europeană s-a pliat exigenţelor Ankarei fiindcă nu are de ales. Toate ideile sale de a combate imigraţia ilegală şi de a drena fluxul migratoriu ajuns în Europa i-au fost respinse de statele membre.

 Acestea pur şi simplu nu aplică deciziile luate sau emanate de la Bruxelles. În plus, multe state şi-au închis frontierele care erau frontiere interne Schengen, ridiculizând astfel spaţiul liberei circulaţii.

Dar pentru că liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci să intre în vigoare este nevoie de un vot al Parlamentului European.

Acesta este foarte critic la adresa acordului privind imigraţia, dar nu are alt mijloc de a-l împiedica decât prin refuzul de a acorda cetogenilor turci acest privilegiu al liberei circulaţii. Scenariul este plauzibil.