Ajutor umanitar inedit pentru Grecia

Decizie fᾰrᾰ precedent la Bruxelles, în contextul fluxului migratoriu masiv,  Comisia European alocᾰ Greciei un ajutor umanitar de urgenṭᾰ de 700 de milioane de euro pentru urmatorii trei ani. Banii vor servi pentru adᾰposturi, mâncare si îngrijirea migranṭilor.

Guvernul lui Alexis Tsipras este mai departe convins, dupᾰ saga euro din vara trecutᾰ, cᾰ UE are un dinte împotriva Greciei.

Grecia a mers pâna la a ameninṭa cᾰ va bloca orice decizie UE de acum înainte dacᾰ nu este ajutatᾰ sᾰ iasᾰ din criza umanitarᾰ adusᾰ de migraṭie.

Obiectiv vorbind, conform statisticilor de la Bruxelles, doar anul trecut au intrat în Grecia 880.000 de migranṭi, la  care se adaugᾰ cei 22.000 pe care nu i-a mai putut arunca acum pe drumurile din Balcani.

Pe cei din 2015 i-a putut redistribui doar parṭial,  pe de-o parte fiindcᾰ nu sunt îregistraṭi ṣi pe de alta fiindcᾰ mai nimeni nu s-a înghesuit sᾰ-i ia.

Planul de relocare imaginat în toamna trecutᾰ la Bruxelles nu funcṭioneazᾰ. Din cei 160.000 de migraṭi din Italia, Grecia ṣi Ungaria, identificaṭi atunci doar în acest plan, doar vreo 300 au fost relocaṭi.

Dar Atena vrea bani ṣi ceva a ṣi obṭinut.

Printr-o mᾰsurᾰ fᾰrᾰ precedent, Comisia Europeanᾰ a decis alocarea pentru Grecia a unui ajutor umanitar de urgenṭᾰ de 700 de milioane de euro pentru urmᾰtorii trei ani. Banii vor servi pentru adᾰposturi, mâncare si îngrijirea migranṭilor.

Acest tip de ajutor nu a mai fost niciodatᾰ acordat unui stat membru UE, el provine din fondurile umanitare destinate lumii a treia.

Cu toate acestea, ajutorul nu este ceea ce Atena a cerut...ea ar fi dorit plata jos a  480 de milioane de euro, bani disponibili imediat , ceea ce nu a obṭinut.

Apelul Comisiei Europene

Comisia Europeanᾰ va cere în aceste zile trimiterea unei paze de coastᾰ la frontierele externe ale spaṭiului Schengen, în Grecia. Mᾰsura este radicalᾰ, dar se impune avînd în vedere fluxul masiv de refugiaṭi pe teritoriul Greciei. Bruxelles face ṣi un apel disperat cᾰtre statele membre Schengen sᾰ nu distrugᾰ, prin închiderea frontierelor interne, spatiul liberei circulaṭii. 

Ideea ca un corp de gardᾰ european sᾰ preia paza unei frontiere externe atunci când statul în chestiune este depᾰṣit de evenimente aparṭine tot Comisiei Europene. Ea a propus-o în decembrie 2015.

Acum este nevoie de un vot urgent al Parlamentului European ṣi de o aprobare din partea statelor membre astfel încât frontiera sudicᾰ a Greciei sᾰ treacᾰ sub pazᾰ UE la sfârṣitul lunii martie.

Conform planului, 2% din efectivele corpurilor de  pazᾰ a frontierelor statelor membre poate fi alocat pentru acest corp european.

Primele echipe ar putea debarca în insulele sudice ṣi fᾰrᾰ a aṣtepta unda verde politicᾰ. Ele s-ar afla sub controlul agenṭiei UE Frontex.

Mᾰsura riscᾰ sᾰ fie vᾰzutᾰ ca una ce submineazᾰ suveranitatea Greciei, dar ea nu este decât o încercare disperatᾰ de a salva spaṭiul Schengen.

De altfel, Comisia lanseazᾰ acum un apel patetic cᾰtre statele membre Schengen sᾰ nu destabilizeze ṣi mai tare acest spaṭiu "destabilizat în însᾰṣi inima sa".

Dupᾰ închiderea frontierelor de cᾰtre Austria care nu vrea sᾰ devinᾰ "o salᾰ de aṣteptare pentru Germania",  cum declara cancelarul Werner Faymann ṣi reacṭia în lanṭ în Slovenia, Croaṭia ṣi Ungaria, Schengen pare sᾰ-ṣi trᾰiascᾰ ultimele zile.

In plus,  anunṭul unui referendum în Ungaria privind cotele obligatorii de refugiaṭi a arᾰtat cât de departe se poate merge în a sfida UE.

Bruxelles vorbeṣte acum în propunerea sa despre o "responsabilitate colectivᾰ" de a ajuta Grecia confruntatᾰ cu o crizᾰ umanitarᾰ, este ṣi aceasta o încercare de a le deturna atenṭia unor state de la propriile lor frontiere.

Grecia în tot acest timp a refuzat ajutorul UE pentru a pune pe picioare centre de înregistare operaṭionale ṣi când în fine, ameninṭatᾰ cu suspendarea din Schengen l-a acceptat, tot nu-l foloseṣte cum trebuie.

Ideea Greciei era de a nu se lega la cap fᾰrᾰ s-o doarᾰ cu amprentarea ṣi înregistrarea migranṭilor pe care spera sᾰ-i poatᾰ pasa Germaniei prin ruta balcanicᾰ. Vazînd cᾰ treaba nu-i aṣa de simplᾰ (statele refuzᾰ sᾰ preia migranṭi neîregistraṭi), Grecia, prinsᾰ în propriul joc, a cooperat o vreme cu UE.

Dar ultimele valuri de migranṭi au trecut pur ṣi simplu prin aceastᾰ ṭarᾰ, oameni  fiind încurajaṭi s-o apuce spre Germania. Socoteala nu s-a potrivit nici acum întrucât pe aceastᾰ cale a Balcanilor frontierele s-au închis treptat, blocîndu-i la graniṭa cu Macedonia pe nefericiṭii ce voiau sᾰ pᾰrᾰseascᾰ Grecia.

7 martie, ultima ṣansᾰ

O parte din încercᾰrile Comisiei Europene de a salva acum, în aceste zile, ceva din construcṭia comunitarᾰ se datoreazᾰ ṣi întâlnirii decisive , la nivel înalt, UE-Turcia din 7 martie, de la Bruxelles. 

La aceasta întâlnire, UE trebuie sᾰ se prezinte unitᾰ, solidarᾰ, indestructibilᾰ. Ankara cunoaṣte însᾰ prea bine adevᾰrul...

Turcia este ṣi ea în aṣteptarea a trei miliarde de euro de la Bruxelles pentru cele peste douᾰ milioane de refugiaṭi de pe teritoriul sᾰu.

Dar europenii pun condiṭii ṣi dacᾰ l-au invitat pe prim ministru Ahmet Davutoglu la Bruxelles este pentru a se asigura cᾰ planul asupra cᾰruia s-a convenit în 2015 va fi aplicat.

Acesta prevede ca Turcia, care ar putea fi declaratᾰ "ṭarᾰ sigurᾰ" pentru azil, sᾰ stranguleze fluxul migratoriu spre UE. Turcia trebuie sᾰ respecte ṣi acordul de readmisie avut cu Grecia. 

In schimb, i se dau bani ṣi se accelereazᾰ negocierile ei preaderare cu UE, aflate în impas în ultimii ani.

Planul este magnific, dar nu este aplicat.

In 7 martie, UE are de gând sᾰ impunᾰ Turciei regulile jocului ṣi o poate face doar dacᾰ este unitᾰ. Or, pentru moment, unitatea este ultima trᾰsᾰturᾰ de caracter cu care ar putea impresiona clubul comunitar.