EXCLUSIV RFI Damon Wilson, VP Atlantic Council: Strategia Rusiei este ”dezbină și stăpânește”, NATO trebuie să răspundă clar

Alianța Nord-Atlantică trebuie să dea un mesaj clar Rusiei că rămîne puternică și unită și trebuie să-și întărească prezența pe flancul estic, declară pentru RFI vicepreședintele executiv al Atlantic Council, Damon Wilson.

Damon Wilson și-a exprimat însă temerea că provocările majore care stau în fața Europei în acest moment, cum ar fi terorismul, migrația sau criza economică, vor putea afecta coeziunea aliaților și slăbi capacitatea strategică a Uniunii. De aceea, spune Damon Wilson, este nevoie de un răspuns transatlantic la crizele din Estul Europei.

 

Uniunea Europeană se confruntă la ora actuală cu mari provocări, cum ar fi stagnarea economică, migrația, terorismul. În ce măsură credeți că toate acestea influențează capacitatea strategică, de apărare, a Europei?

Europa se află acum în fața unor provocări extraordinare. Probabil, cele mai mari de după cel de-al doilea război mondial. Provocările vin dinspre Est - și vedem comportamentul domnului Putin - și dinspre Sud, cu furtuna din orientul Mijlociu. Dar sunt și provocări care vin din interiorul Europei. Ce se va întâmpla, de exemplu, cu proiectul european? Eu, ca american, susțin o Europă puternică și sunt foarte preocupat de felul în care aceste probleme se răsfrâng asupra capacității strategice a Europei. Cred că anul acesta, propabil chiar următorii doi ani, să fie un prilej de reflecție pentru Europa, pentru a vedea cum să răspundă acestor provocări. Dacă va acționa coerent, sau dacă vom vedea cu adevărat o Europă lovită din plin de aceste provocări. O Europă care ar deveni incapabilă să contribuie la rezolvarea problemelor din Orientul Mijlociu sau din alte părți ale lumii. Sunt un pic îngrijorat în această privință. Cred că liderii europeni, ca și Statele Unite, trebuie să se concentreze pe aceste provocări și pe răspunsul strategic.

Dinspre Statele Unite vor exista schimbări esențiale în abordarea relațiilor cu Europa, în funcție de cine va câștiga cursa pentru Casa Albă?

În Statele Unite sunt acum discuții legate de rolul pe care trebuie să-l joace în lume. Și le vedem și în cadrul multiplelor dezbateri preelectorale. Cred că aceasta ar trebui să fie o temă cheie pentru viitorul președinte al Statelor Unite: care este rolul Statelor Unite în lume? Sper că vom avea un președinte care va crede în rolul de lider global al Statelor Unite, în angajamentele americane și care să înțeleagă că Europa trebuie să fie o preocupare de prim rang. Europa este un partener și Statele Unite trebuie să rămână angajate, politic, economic și militar. Și să lucreze pe de-a întregul cu Europa, în criza pe care o avem acum cu Rusia, în criza din Orientul Mijlociu și în alte crize globale.

Observăm că toate aceste crize au adâncit anumite diviziuni din cadrul Europei și asta se vede și în abordările diferite față de Rusia. Vedeți asta ca pe o problemă?

Aceasta este o problemă permanentă. Strategia Rusiei este ”dezbină și stăpânește”. Noi cunoaștem asta foarte bine. Frumusețea societăților noastre este dată de caracterul lor deschis, democratic, transparent. Iar ceea ce domnul putin face este să profite de această deschidere și transparență în sensul slăbirii coeziunii și adâncirii diviziunilor din cadrul Uniunii Europene. Câteodată o face în mod deschis, alteori, mai puțin deschis. Este ceva la care avem a ne gândi cu mare atenție. Trebuie să găsim o cale să lucrăm cu Rusia și să înțelegem Rusia. Este important să avem o înțelegere cu Rusia. Dar în același timp vedem că e un vecin care nu este interesat într-o Europă nici puternică, nici unită. De aceea este foarte important să înțelegem că avem de lucrat cu o Rusie situată pe poziții de forță, fiindcă despre asta este vorba -  în plan politic, economic și chiar militar. Acum, din cauza disensiunilor existente în Europa, Rusia are oportunitatea de a juca individual, cu fiecare în parte, în chestiuni precum politica energetică, sancțiunile, războiul informațional. Este clar că este nevoie de mai multă unitate la nivel european și în același timp, de o abordare transatlantică.

Statele membre de pe flancul estic al NATO cer Alianței o implicare militară mai puternică în regiune și chiar unități permanente. Se cere un batalion permanent la marea Baltică sau o forță navală a NATO în Marea Neagră. Ar trebui ca Alianța să răspundă acestor cereri?

Este într-adevăr foarte important ceea ce NATO poate face. Și liderii NATO vor da un răspuns la summitul din iulie de la Varșovia. Vor fi două sarcini majore și trebuie să precizăm foarte clar sensul termenilor. Când se iau decizii, trebuie să fie marcată în mod clar natura dublă a acestei alianțe, politică și militară. În sens politic, trebuie să i dse dea un mesaj clar domnului Putin: că NATO este o alianță unită și puternică și că un atac la adresa unuia dintre aliați este un atac la adresa tuturor. În plan militar, trebuie să vedem o creștere a prezenței forțelor Statelor Unite pe flancul estic. Iar întrebarea de la summitul de la Varșovia este dacă această prezență va fi mai accentuată, mai substanțială. Eu sper că răspunsul va fi unul clar pe ambele direcții. Va fi o componentă baltică și una la Marea Neagră, evident și în România. Cred că mai există niște ezitări printre aliați și trebuie să le înțelegem. Nu trebuie să forțăm decizia, dar trebuie să avem o prezență persistentă în regiune. Cât timp pericolul se menține, forțele NATO nu trebuie să plece acasă. Eu nu cred că în regiune avem destulă coerență. Există supravegherea aeriană în Marea Baltică, dar nu avem capabilități de acest gen și la Marea Neagră.

Cât de realiste vi se par temerile privind un posibil atac rusesc asupra țărilor baltice sau o ofensivă în sudul Ucrainei, pe linia Odesa-Transnistria?

Personal nu cred că va fi un atac rusesc asupra țărilor baltice. Problema este că, având în vedere tot ceea ce face domnul Putin, scenariul este, totuși, posibil. Și cade în sarcina noastră să ne asigurăm că un astfel de scenariu nu va deveni realitate. Iată de ce angajamentul NATO și al Statelor Unite este atât de important. Dar ceea ce vedem este că domnul Putin vrea să-și redefinească legitimitatea de conducător al Rusiei și contractul social. El nu mai poate livra, pe termen lung, venituri crescute pentru poporul rus. El poate livra însă - și acțiunea din Crimeea ne-o arată – naționalism și populism. Și să arate că el este cel care apără națiunea rusă în fața agresiunii Vestului. El are nevoie de noi ca de un dușman, pentru a se legitima pe el. El se folosește de Ucraina pentru a legitima înăsprirea controlului la el acasă. La fel și prin ceea ce face în Siria. Trebuie deci să privim cu atenție către zonele vulnerabile. Poate că zona Mării Negre, cu Caucazul sau Ucraina, este mai vulnerabilă decât  zona baltică. NATO are de făcut două lucruri. Primul, să facem ca Rusia nici să nu se mai gândească la faptul că ar putea ataca un aliat NATO. Apoi, trebuie să ne gândim cum am putea contribui la stabilitatea partenerilor-cheie precum Ucraina, Moldova, Georgia, care sunt foarte vlnerabili.

Cum vedeți rolul României în acest context complicat?

România poate fi o ancoră de stabilitate în Sud-Estul Europei. Este o țară mare și cu o puternică orientare transatlantică. Este adevărat că au fost și niște tulburări politice dar eu cred că acum urmează o perioadă de stabilitate. La Est, aveți Ucraina, Rusia, Marea Neagră, plus problemele din Republica Moldova. Privind spre vest, apar problemele din Serbia și Balcanii de Vest. România trebuie să rămână o ancoră a Europei și a NATO. Și consolidând tot ce s-a realizat în acești 25 de ani, poate lucra împreună cu aliații ei pentru a ajuta Balcanii de Vest să se orienteze mai hotărât spre comuniatatea transatlantică, să aducă Moldova în Europa, să lucreze la o strategie coerentă pentru viitorul Ucrainei. Și să țină Turcia aproape de toate aceste dezbateri. Din punct de vedere american, Bucureștiul este un partener în orice strategie. Și am vrea să vedem că România se concentrează nu doar pe problemele pe care le are acasă, ci și pe participarea la dosarele aflate pe masa NATO și a Uniunii Europene.

*

Atlantic Councill este un foarte influent think thank din Statele Unite, înființat în 1961 și care desfășoară anual un forum dedicat liderilor politici, oamenilor de afaceri și gânditorilor globali. Începând din acest an, organizația va avea un Centru European, care va include un forum regional în Polonia și mai multe programe destinate întăririi cooperării transatlantice.

Damon Wilson  este atât lider de opinie cât și manager responsabil cu strategia și inițiativele strategice, dezvoltarea de programe și de integrare, precum și dezvoltarea instituțională și eficacitatea organizațională a Atlantic Council.

Domeniile sale de expertiză includ NATO, relațiile transatlantice, Europa Centrală și de Est, precum și probleme de securitate națională.

În cariera sa, Damon Wilson a fost secretar executiv și șef al personalului Ambasadei SUA de la Bagdad, asistent personal al secretarului general al NATO Lord George Robertson și a avut mai multe responsabilități în cadrul departamentului de Stat al SUA.