Ţările baltice vor un sistem comun de apărare antirachetă

rusia_armata.jpg

Image source: 
www.nbcnews.com

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de Stat american, John Kerry, au purtat o discuţie telefonică în cursul căreia au încercat detensionarea dialogului pe tema situaţiei din estul Ucrainei, relatează agenţia de stat rusă Tass. După discuţie, Kremlinul a anunţat că Rusia va continua, prin "formatul Normandia", să supravegheze procesul de punere în aplicare a tuturor prevederilor de la Minsk. Pe de altă parte, informaţiile potrivit cărora armata rusă mobilizează trupe şi sute de echipamente militare, inclusiv lansatoare mobile de rachete, tancuri şi artilerie, la o bază din apropierea frontierei cu Ucraina, stârneşte mari îngrijorări statelor vecine.

Ţările baltice vor începe discuţii serioase cu privire la crearea unui sistem unic de apărare antirachetă. Decizia a fost luată de miniştrii leton, lituanian şi eston ai apărării, reuniţi în Lituania. Primele negocieri în acest sens ar urma să aibe loc chiar la începutul anului viitor iar obiectivul final va fi obţinerea unui "acord asupra achiziţionării de sisteme de apărare aeriană”, potrivit ministrului leton al apărării, Raimonds Vējonis. Cele trei părţi au evocat, de asemenea, probleme de cooperare trilaterală şi au subliniat necesitatea continuării eforturilor în vederea creării unui batalion comun cu Polonia şi ţările din Nord.

Reuniunea miniştrilor apărării din statele baltice survine în timp ce Rusia a efectuat noi exerciţii militare în care s-au testat inclusiv rachete de croazieră. Aproximativ 250 de aeronave militare ruseşti au participat săptămâna aceasta la exerciţii de reacţie rapidă în nord-vestul ţării, ultimele dintr-o serie de manevre condamnate dur de către Occident în ultimele luni. "O racheta de croazieră a fost distrusă la o altitudine de 300 de metri, de la o distanţă de zece kilometri de ţintă", a anunţat ministerul rus al apărării într-un comunicat. Statele Unite, Uniunea Europeană şi membri ai NATO au criticat dur intensificarea activităţilor militare ruseşti iar NATO a decis să îşi consolideze cooperarea cu ţări din Europa de Est aflate la frontierele Rusiei, ca Letonia şi Republica Moldova. Alianţa Nord-Atlantică şi-a exprimat totodată îngrijorarea faţă de motivaţia din spatele acestor manevre de reacţie rapidă ale Moscovei.