A doua tranșă de ambasadori primește avizul Parlamentului

hurezeanu.jpg

Emil Hurezeanu. Foto: Agerpres
Emil Hurezeanu. Foto: Agerpres

O a doua tranșă de ambasadori au fost audiați ieri de comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat. Patru dintre cele opt propuneri rămase de audiat au primit marți avizul favorabil. Și nu doar avizul, ci și foarte multe laude. E vorba de fostul șef al SRI, George Maior, propus ca ambasador în SUA, și de Emil Hurezeanu, numele avansat de președinte pentru misiunea diplomatică din Germania. Apoi, de Iulian Buga  pentru Suedia și Ion Jinga pentru postul de reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU și Iulian Buga, pentru Suedia. Ceilalți patru, inclusiv Adrian Cioroianu, propus pentru funcția de delegat permanent pentru UNESCO, au fost din nou amânați, pentru săptămâna viitoare, marți.

Primii doi audiați, George Maior pentru Statele Unite, și Emil Hurezeanu, pentru Germania, au luat avizul nu doar cu foarte multe voturi, dar și cu multe laude.

George Maior, propus ca ambasador în SUA, a primit avizul cu 18 voturi pentru, unul împotrivă și o abținere. Fostul jurnalist Emil Hurezeanu a primit 19 voturi pentru și unul împotrivă.

Atmosfera a fost pentru cei doi una mai mult decât prietenoasă. Fostul ministru de Externe, actualul senator Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat că se bucură să fie alături de camaradul şi prietenul său George Maior. “Nu cred că mai încape vreun dubiu despre profesionalismul domnului Maior. Am putut să observ o carieră de diplomat şi înalt funcţionar public cum cum rareori mai vezi în România”, a mai spus Ungureanu. Un alt fost ministru de Externe, membru în Comisii, Titus Corlățean, a spus că “este o nominalizare excelentă, dar o pierdere în peisajul nostru politic”. Nici la adresa fostului jurnalist Emil Hurezeanu laudele nu au lipsit. Un parlamentar l-a lăudat pe premierul din 2003 (Adrian Năstase), care a văzut în Hurezeanu un fin analist și diplomat. Și Mihai Răzvan Ungureanu a apreciat că Hurezeanu este nu doar un diplomat format, ci că e un diplomat născut.

Cât sunt de uzuale asemenea aprecieri din partea comisiilor care trebuie să stabilească dacă respectivii propuși sunt bine pregătiți, iată ce explică pentru RFI Anne Marie Blăjan, senior editor la Curs de Guvernare.

Raportul între laude și întrebări a fost net în favoarea laudelor. Parlamentarii au avut în față două propuneri, două persoane pe care le-au evaluat și care sunt până la urmă două personalități, George Maior și Emil Hurezeanu – asta în prima parte a zilei – și într-un mod neobișnuit, aș spune, ca veteran al unor astfel de audieri, au avut doar cuvinte cuvinte de laudă și apreciere. Au spus că din punctul lor de vedere, atât George Maior, cât și Emil Hurezeanu sunt alegerile cele mai potrivite și apoi și-au declarat în mod deschis sprijinul și votul în favoarea nominalizării lor. Știm  că în astfel de situații, votul e unul secret, însă cei care au luat cuvântul nu s-au sfiit să își arate în mod deschis sprijinul.

Ambasadorii și-au expus și viziunea asupra viitoarelor mandate. George Maior, de pildă, a precizat, în cadrul audierilor, că e inadmisibil ca SUA să fie doar al 11-lea investitor în România. Maior a mai spus că a discutat principalele elemente ale viitorului mandat cu președintele României, cu premierul Ponta și cu ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Ulterior, în declarațiile pentru presă de după audiere, George Maior a afirmat că un obiectiv major va fi eliminarea vizelor pentru români. El a apreciat că, în ciuda cererilor privind înăsprirea acestui sistem, Parteneriatul Strategic ar avea de câştigat prin includerea României în Programul Visa Waiver. Includerea României în programul Visa Waiver este și în intereseul SUA din punct de vedere economic și chiar din punct de vedere al securității, a spus Maior. 

Emil Hurezeanu, la rândul lui, a afirmat că rolul comunităţii româneşti din Germania ar putea fi "mult îmbunătăţit" și că nu se poate vorbi de o invazie a românilor în această ţară pentru că procentul de oameni angajaţi şi cu studii este unul important. Totodată, el a afirmat că există un deficit de încredere la nivel societal în Germania care se manifestă în presă, în contextul în care vizite ale politicienilor români nu au ecoul meritat. Hurezeanu s-a referit și la cozile de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, precizând că legislația electorală trebuie schimbată, iar o anumită atitudine față de diaspora ar trebui să dispară.

Au fost până la urmă întrebări și discuții de substanță? Iată ce răspunde Anne Marie Blăjan, care a fost prezentă la audieri.

Au fost și întrebări, care, parcă, spre deosebire de alți de alți ani, nu au atins și aspecte de interes  pentru opinia publică, vehiculate mult. S-a vorbit mult despre cetățenia domnului Hurezeanu. Nu a existat nicio întrebare în acest sens. Nu a existat nici din partea presei, pentru că domnul Hurezeanu s-a grăbit și a plecat după audiere și presa nu a mai apucat să îl prindă. Nu au existat nici întrebări despre faptul că un fost șef al unui serviciu de informații  din România va deveni ambasador la Washington. Este absolut evident că domnul Maior este agreat de partea americană, altfel nici nu s-ar fi aflat în această fază a procesului numirii sale ca ambasador. Însă cred că existau suficiente întrebări, suficiente întrebări vehiculate și în spațiul public care puteau să-și găsească răspuns cu această ocazie. 

Au mai primit avizul favorabil Ion Jinga ca reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU și Iulian Buga, pentru Suedia. După aceștia, potrivit Mediafax, parlamentarii au decis să amâne pentru marţea viitoare, de la ora 10:00, audierea lui Adrian Cioroianu, delegat permanent pentru UNESCO, Cristian Tudor pentru Qatar, Carmen Podgorean pentru Argentina şi Paraguay şi Adrian Davidoiu pentru Norvegia.
 

Audierea lui Grigorie, amânată pe termen nedefinit

Lista audierilor ar fi trebuit să îl includă și pe Constantin Mihail Grigorie, propus ca ambasador în Cehia, în contextul în care acesta a fost implicat într-o controversă în ultimele zile. Grigorie a făcut reclamă la un aparat de detoxifiere, folosindu-se de calitatea de ambasador. Reprezentanţii MAE au precizat că nu au fost informaţi despre acţiunea ambasadorului şi nici nu s-a solicitat acordul instituţiei pentru filmare. Ministerul a mai explicat că ambasadorul a invocat un scop strict umanitar al demersului, cu alte cuvinte că nu ar fi fost plătit pentru reclamă. Corpul de Control şi Evaluare Diplomatică va face verificări în acest caz, promitea MAE, în urmă cu câteva zile. Oricum, asocierea funcției și ministerului cu această reclamă nu este permisă diplomaților. Audierea va fi însă amânată până se termină ancheta în desfășurare a Ministerului de Externe, a precizat MAE pentru RFI.

În urma verificărilor preliminare efectuate de Corpul de Control, cazul a fost înaintat Consiliului de onoare al Corpului diplomatic şi consular spre soluţionare.