Un JAI crucial pentru România

may.jpg

Ministrul de Interne britanic. Theresa May

A început deja la Bruxelles Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne. Pe agendă sunt două chestiuni extrem de importante pentru România: aderarea la Schengen și deschiderea completă a pieței muncii din Uniunea Europeană pentru români și bulgari începând cu 1 ianuarie 2014. Or, anumite state au anunțat că vor cere pe mai departe modalități de restricționare a liberei circulații.

Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană au început deja întâlnirea, primul subiect fiind libera circulație în Uniunea Europeană și  turismul social. Au fost făcute câteva declarații controversate înainte de reuniune.

E vorba de a restricționa pe mai departe accesul pe piața muncii pentru români și bulgari. Subiectul a fost introdus pe agenda JAI de Austria, Olanda, Marea Britanie și Germania. Reamintim că potrivit tratatului de aderare a României la UE semnat de toate statele membre, această perioadă tranzitorie trebuie să ia sfârșit pe 1 ianuarie 2014.

Practic, acum Londra, pentru că a fost cea mai vocală, doreşte să schimbe regulile și să ceară prelungirea restricţiilor impuse românilor şi bulgarilor și după 1 ianuarie. Este ceea ce a anunţat Theresa May că le va spune omologilor săi în cadrul reuniunii astăzi, așa cum relatează BBC News online. Ministrul britanic de Interne consideră că este necesar ca accesul pe pieţele muncii să nu conducă la "migrație masivă" și că este necesar să fie abordate problemele provocate de libera circulaţie.


Soluția avansată

 

Din ceea ce a spus același ministru britanic, soluția avansată ar fi să fie lăsată mână liberă guvernelor să impună o cotă de imigranți. Iar în cazul unor noi tratate de aderare, trebuie ca accesul deplin pe piața locurilor de muncă să poată fi încetinit până ce fiecare din celelalte state e sigur că nu se va confrunta cu o migrație masivă, mai spune ministrul de Interne britanic, Theresa May. Potrivit BBC, măsurile luate de Marea Britanie contra așa-numitelor abuzuri comise de imigranți asupra sistemului său de protecție socială sunt privite cu simpatie de celelalte state. Totuși, la acest capitol, înainte de reuniune, existau informații că există o susţinere redusă la nivel politic în vederea unei revizuiri fundamentale a ideii liberei circulaţii.  Potrivit unui diplomat est-european, dacă există o piaţă liberă a bunurilor şi serviciilo, atunci este necesar să existe și o piaţă liberă a muncii. Înainte de reuniune, comisarul european pentru Justiție și drepturi fundamentale, Viviane Reding, a indicat că libera circulație este un drept fundamental, dar că vine și cu obligații. Pe de altă parte însă, ridicarea restricțiilor pentru români ar aduce câștig ambelor părți, încearcă să convingă ambasadorul român la Londra, Ion Jinga.

 

Prezentarea președinției lituaniene privind extinderea Schengen

 

Miniştrii de Interne vor discuta apoi despre “situaţia la zi” a aplicării dispoziţiilor Schengen de către România şi Bulgaria, dar este exclus un vot privind aderarea celor două ţări, în condiţiile în care există state care se opun.

Ministrul român de interne, care merge la reuniunea JAI, are mandat din partea guvernului să spună tuturor oficialilor europeni că autorităţile de la Bucureşti au îndeplinit tot ce ţine de partea română pentru aderarea la Schengen. ”Ce ţine de dânşii să facă când doresc”, afirma ieri Victor Ponta. Premierul român spune că Executivul nu mai doreşte să fixeze un termen pentru aderarea la Schengen şi care ulterior să nu fie respectat. Cu alte cuvinte, că renunțăm pentru moment. Și totuși, România trebuie să continue eforturile pentru a intra în Schengen, inclusiv prin negocieri bilaterale cu fiecare stat în parte, spune, la RFI, Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu Uniunea Europeană.