Peter Kreko, expert ungar, pentru RFI: "Orban nu mai poate continua echilibristica între Est şi Vest"

peter_kreko.jpg

Peter Kreko, director al organizaţiei Political Capital

Lumea politică din Ungaria e în fierbere. Va fi organizată astăzi o şedinţă specială a Parlamentului, pentur a discuta despre bomba politică ce a explodat în acest weekend la Budapesta. E vorba de cele zece personalităţi cărora le-au fost suspendate vizele şi aşadar interzis accesul în Statele Unite. Printre ei, oficiali apropiaţi de guvernul lui Viktor Orban. Cât de credibile sunt informaţiile şi în ce context apar?

Este o măsură fără precedent, mai ales în privinţa unui stat care e membru al Uniunii Europene şi al NATO.  Acuzaţiile formulate de americani sunt, mai exact, că oficialii unguri cărora le-au fost revocate vizele „au participat sau au profitat de pe urma unor activităţi de corupţie”.

Cei zece oficiali vizaţi ar fi fost deja informaţi de ambasada americană că sunt bănuiţi de fapte de corupţie şi că din acest motiv nu mai pot intra pe teritoriul american.  Cine sunt aceştia? Numele lor nu au fost făcute publice, dar presa ungară scrie despre trei dintre ei: Arpad Habony, un consilier apropiat al premierului Viktor Orban , Peter Heim, preşedinte al Szazadveg , un think-tank apropiat de partidul de guvernare Fidesz, dar şi Ildika Vida, preşedinta Autorităţii fiscale din Ungaria. Guvernul abia a semnat un contract important cu Institutul Szazadveg, tocmai pentru a îmbunătăţi imaginea Ungariei în Statele Unite, decriptează "Le Monde".

Cât de cunoscuţi sunt cei trei şi cum a fost percepută această informaţie de către unguri? Iată ce declară pentru RFI Peter Kreko, director al organizaţiei ungare Political Capital: "Ce ştim e că Ildika Vida, adică  preşedinta autorităţii fiscale din Ungaria, este pe lista cărora li s-a interzis intrarea în SUA. Ştim pentru că nu au negat informaţia.

Şi celelalte două nume sunt plauzibile pentru că informaţia a fost publicată prima dată de ziarul Napi Gazdasag, care e apropiat de Fidesz. E un scandal enorm în Ungaria acum. Însă tot ce ştim sigur e că zece persoane nu pot intra în SUA, nu ştim cine sunt aceste persoane, dar ştim că sunt apropiate de guvern. E posibil să fie printre ei şi oficiali ai guvernului. Toată povestea e fără precedent pentru Ungaria şi nu cred că e străină de deteriorarea relaţiilor dintre Ungaria şi Statele Unite din ultimii câţiva ani."

În mass-media ungară, gestul administraţiei Obama a fost interpretat imediat ca un nou semn al iritării Washingtonului faţă de politicile guvernului Viktor Orban, criticat de americani atât pentru restrângerea drepturilor democratice, cât şi pentru declaraţiile în favoarea Rusiei în criza ucraineană.

 

În ceea ce le priveşte, autorităţile de la Budapesta încearcă deocamdată să trateze situaţia „à la légère”. Sâmbătă, ministrul de Externe Peter Szijjarto i-a informat pe şefii grupurilor parlamentare de acuzaţii. Budapesta a cerut apoi administraţiei Obama, prin intermediul însărcinatului cu afaceri american în Ungaria, să furnizeze elemente credibile pe care se bazează pentru a incrimina aceste persoane. Apoi, acelaşi şef al diplomaţiei a declarat public că Ungaria nu are în plan să investigheze niciun fel de acuzaţii de corupţie şi că aşteaptă dovezile de la americani. Totuşi, luni e programată o întâlnire a comitetului pentrru securitate din Parlament unde vor fi dezbătute exact aceste acuzaţii.

Cât de credibile sunt acestea în absenţa dovezilor, l-am întrebat pe analistul Peter Kreko: "Informaţiile care au apărut în presă şi zvonurile care au circulat sunt despre afaceri de corupţie destul de bine cunoscute înainte de a apărea această controversă. În 2012, în raportul său anual, Transparency International vorbea despre acapararea statului ca o nouă faţă a corupţiei. Deci nu cred că informaţiile despre corupţia sistemică şi despre cercurile politice care participă ar fi neadevărate. Nu aş şti însă să spun pe ce bază şi-au formulat Statele Unite acuzaţiile, dacă asta a fost baza. Această informaţie nu a fost făcută publică, iar Statele Unite vorbesc despre “obstacole legale” în privinţa publicării numelor şi chiar în a publica dovezile care au dus la hotărâre." Mai există o ipoteză, aşa cum este prezentată de presa apropiată puterii. Cotidianul Napi Gazdasag, apropiat şi el de Fidesz, scrie că autorităţile ungare au demarat audituri la companiile şi organizaţiile ce au legătură cu Statele Unite şi că acuzaţiile ar fi fost formulate tocmai ca urmare a anchetelor.

Cert este că schimburile de replici acide şi de acuzaţii între Washington şi Budapesta se înmulţesc. Rând pe rând, reaminteşte Le Monde, fostul lider Bill Clinton, apoi chiar Barack Obama au înglobat Ungaria în tabăra ţărilor care încalcă grosolan libertăţile democratice. Atacul a fost continuat de secretarul de stat adjunct, Victoria Nuland, care a amintit şi ea de pericolul corupţiei şi de ofensiva contra ONG-urilor în unele state din Europa centrală. Replica Budapestei a fost că Victoria Nuland se referea la ...România. Pe fundalul acestor acuzaţii stă poziţia Ungariei faţă de Rusia, mult prea favorabilă. De altfel, atât premierul, cât şi ministrul său de externe au criticat în repetate rânduri sancţiunile economice impuse de Uniunea Europeană Federaţiei Ruse.

Cât au legătură aceste poziţii ale americanilor faţă de Ungaria cu poziţia Ungariei faţă de Rusia, iată ce răspunde pentru RFI acelaşi expert din Ungaria, Peter Kreko.

"Deocamdată, este o speculaţie. Cred că termenii noii politici pe care o experimentăm între Rusia şi lumea occidentală din cauza conflictului din Ucraina conduc la o nouă eră unde vechea logică politică nu mai pare să funcţioneze. Înainte de conflictul din Ucraina, guvernul era destul de mândru de echilibristica pe care o făcea între Est şi Vest. Politica lui Orban era de a atrage toate beneficiile ale parteneriatului vestic, inclusiv apartenenţa la UE şi NATO, dar în acelaşi timp să facă gesturi de deschidere către Rusia. Să aibă cu Federaţia Rusă un parteneriat tot mai puternic, nu doar economic, ci şi politic sub umbrela ideologică a deschiderii către Est. Ideologia că economia Estului merge mai bine şi că estul ştie mai bine să-şi conducă afacerile economice şi politice. În actualele condiţii, nu cred că acea politică de echilibristică între est şi vest mai poatre fi continuată. Acum Orban trebuie să se decidă dacă vrea să rămână în banca occidentalilor şi să-şi respecte obligaţiile democratuice sau să graviteze mai departe spre Rusia, ceea ce va atrage consecinţe grave, nu doar din partea Statelor Unite, ci şi a Uniunii Europene."

 

Până acum, Comisia Europeană, aflată acum la final de mandat, nu a reacţionat mai deloc. Există însă o decizie care lasă să se întrevadă iritarea în creştere a Bruxelles-ului: declanşarea unei proceduri de infringement la adresa Ungariei pentru încălcarea tratatelor prin exproprierea agricultorilor din alte state ale Uniunii Europene. Măsurile luate de Ungaria contravin dreptului european privind libera circulaţie a capitalului şi a companiilor, a estimat Bruxelles-ul.