Croaţia, presată de UE să schimbe legea extrădării

perkovici.jpg

Josip Perkovici, fostul şef al poliţiei secrete iugoslave

Abia intrată în blocul comunitar, Croaţia ridică deja tensiunea Bruxelles-ului şi pe cea a Germaniei. Clasa politică din Zagreb e bănuită că ar fi modificat o lege doar pentru a evita extrădarea unui cunoscut criminal, fostul şef al poliţiei secrete iugoslave. Croaţii riscă inclusiv blocarea accesului la fonduri europene, într-o perioadă în care criza economică îşi spune cuvântul.

Croaţia a primit un ultimatum din partea Comisiei Europene. Noul stat membru al UE are timp până pe 23 august să informeze Bruxelles-ul când va modifica legea referitoare la extrădare. Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding. Dacă nu se va conforma, Zagrebul riscă să-i fie aplicat articolul 39 din Tratatul de aderare a ţării, care conţine măsuri restrictive, inclusiv blocarea banilor europeni, relatează Agerpres, citând cotidianul croat Vecernji list.

Reacţia Comisiei Europene vine însă la solicitarea Germaniei. Camera Inferioară a Parlamentului german, Bundestagul, a trimis Bruxelles-ului o scrisoare prin care cere aplicarea articolului 7 al Tratatului de la Lisabona la adresa Croaţiei, dacă aceasta nu abrogă recenta lege asupra extrădării. Articolul respectiv prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cadrul Consiliului European.

În cauză este documentul botezat "legea Perkovici”. Legea a fost votată cu puţin timp înaintea aderării Croaţiei la UE la 1 iulie 2013. Ea interzice ca persoanele căutate pentru crime comise înaintea intrării în vigoare a mandatului european de arestare, respectiv 7 august 2002, să fie extrădate şi predate justiţiei unei alte ţări a Uniunii Europene.

 

De ce îl vrea Germania pe Perkovici?


Concret, potrivit acestei legi, nu poate fi extrădat în Germania Josip Perkovici, cel care a condus poliţia secretă iugoslavă. Perkovici este căutat de Germania pentru a fi judecat pentru implicare în asasinarea disidentului croat Stjepan Đurekovic, în 1983, într-un oraş din landul Bavaria. În 2009, poliţia criminalistică germană a emis un mandat de arestare pe numele lui Perkovici. Totuşi, alţi criminali pot fi extrădaţi către alte state europene. Judecarea croaţilor în Croaţia era trecută în Constituţia ţării. Aceasta a fost amendată la solicitarea Bruxelles-ului, înainte de aderarea Croaţiei. Şi totuşi, amendamentul care împiedică extrădarea şefului poliţiei secrete iugoslave i-a pus pe jar pe oficialii germani. Gunther Krichbaum, şeful Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de ceea ce a considerat a fi o mutare politică a autorităţilor de la Zagreb, menită să îl protejeze pe Perkovici de extrădare. Din 2009, când a fost emis mandatul de arestare pe numele său, Perkovici a trăit liber în Croaţia.

De altfel, votarea acesteri legi controversate a stat la baza deciziei cancelarului Angela Merkel de nu a participa la ceremonia organizată pe 1 iulie, dată la care Croaţia a aderat oficial la Uniunea Europeană. Cel puţin acest motiv era invocat de presa croată şi de cea germană.

 

Social-democraţii, acuzaţi că îl protejează pe criminal

 

Cei care au presat pentru noua formă a legii care irită Bruxelles-ul sunt cei din partidul social-democrat de guvernământ. Formaţiunea îşi are rădăcinile în Liga Comuniştilor, ce a condus Croaţia cât încă era parte a Iugoslaviei. Ca o raţiune în plus, fiul lui Perkovici, Saşa, este consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui croat, Ivo Josipovici.

Germania a emis din nou mandatul internaţional de arestare, chiar înainte de aderarea Croaţiei. Totuşi, legea trecută de votul din Sabor sau Parlamentul de la Zagreb, împiedică Poliţia croată să îl pună în aplicare. Totuşi, din decembrie 2014, Comisia Europeană va avea puterea de a lansa acţiuni legale contra Croaţiei în privinţa mandatului de arestare.