S-a reluat procesul de pace israeliano-palestinian

israel.jpg

Tzipi Livni şi Saeb Erekat. Foto: Reuters

După trei ani de blocaje, israelienii și palestinienii stau din nou la aceeași masă a negocierilor. Anunțul a fost făcut de Statele Unite. Întâi a venit însă un gest de bunăvoință din partea Israelului: cabinetul evreu a anunțat că va elibera 104 deținuți palestinieni. Chiar dacă primele discuții nu sunt la nivel înalt, reluarea în sine a procesului e un semnal extrem de important.

Cel mai vechi conflict al lumii moderne și cel mai îndelungat proces de pace – punct și de la capăt. Deblocarea procesului de pace era crucială, pentru că, așa cum explica administrația americană, cu fiecare săptămână pierdută, șansele de a vedea vreodată un final al conflictului începeau să dispară. Astăzi și mâine, cele două delegații din care nu fac parte premierii speră să adopte o foaie de parcurs cu punctele de urmat în următoarele luni.

Cea mai importantă condiție pusă de palestinieni a fost îndeplinită de Israel. Odată cu decizia de a elibera 104 deținuți palestinieni, cabinetul evreu a hotârât însă și ca orice eventual acord cu palestinienii să fie supus unui referendum. Așa că dacă guvernul și apoi parlamentul își dau acordul de pildă pentru cedarea de teritorii aflate acum sub controlul statului evreu, o a treia și ultimă etapă este ca israelienii să se pronunțe.

Scopul în ansamblu al negocierilor de pace pentru acest conflict vechi de mai mult de jumătate de secol este crearea unui stat palestinian alături de cel isralian, cu aranjamente prestabilite privind frontierele și securitatea. Discuțiile din aceste două zile se vor concentra asupra chestiunilor procedurale, precum locul, programul și formatul negocierilor, înainte de a lua și diseca pe rând toate marile probleme legate de conflictul israeliano-palestinian. Partea israeliană va fi reprezentată de ministrul Justiției,Tzipi Livni , de altfel fost ministru de Externe, și de reprezentantul special al premierului Netanyahu , Isaac Molho. De cealaltă parte, cea palestiniană, vor fi Saeb Erekat, negociator-șef, și Mohamed Stayeh, consilier al președintelui Mahmud Abbas.

Sesiunea de luni a avut loc la Departamentul de Stat și a fost găzduită de șeful diplomației americane, John Kerry, după cum relatează "New YorkTimes". Dacă totul decurge bine, următoarea rundă va avea loc chiar în Orientul Mijlociu. Statele Unite își vor numi un nou emisar în acest proces, pe Martin Indyk, fostul ambasador SUA în Israel.

 

Dosarele "fierbinţi"

 

Acest proces de pace  se desfășoară, cu pauze mai lungi sau mai scurte, de circa 20 de ani și s-a învârtit mai mereu în jurul unor chestiuni precum statutul Ierusalimului sau soarta refugiaților palestinieni. Circa cinci milioane de palestinieni, urmaşi ai celor goniţi sau care au fugit din Teritorii în 1948, din pricina violenţelor ce au însoţit naşterea statului evreu, solicită să aibă dreptul de a se întoarce. Ideea este inacceptabilă pentru israelieni care consideră că refugiaţii nu se pot instala decât într-un viitor stat palestinian şi nu în interiorul graniţelor statului evreu.

Strâns legată de chestiunea frontierelor, este cea a coloniilor. Aproximativ 340.000 de israelieni trăiesc în Cisiordania şi alţi 200.000 în Ierusalimul de Est. Se pune întrebarea dacă, în cazul unui acord de pace, vor exista sau nu evacuări, aşa cum s-a întâmplat în Fâşia Gaza, în 2005.

La aceste dosare, se adaugă cel al atribuţiilor unui viitor stat palestinian, care nu poate fi decât unul demilitarizat, potrivit Israelului. Extrem de delicată e şi problema împărţirii reţelelor de apă, cea mai preţioasă resursă a regiunii.

 

Eliberarea prizonierilor, criticată din toate părţile

 

Oricum, primul pas pentru deblocarea procesului, eliberarea celor 104 de deținuți, deși esențial, a fost criticat în egală măsură de ambele părți. De palestinieni pentru că e o aplicare tardivă a acordului din 1999 de la Sharm el-Sheik. "Dar o salutăm, chiar dacă vine 14 ani mai târziu", a indicat negociatorul-șef palestinian. Pe de altă parte, cabinetul Netanyahu a fost criticat dur și în Israel pentru decizie. În primul rând, de o serie de miniștri care au refuzat să aprobe hotărârea guvernului. Miniștrii sunt însă ecoul unei părți a opiniei publice. Zeci de oameni s-au strâns în fața biroului premierului, inclusiv rude ale celor uciși în atentate comise de câțiva dintre cei eliberați. Eliberarea lor se va face treptat, în grupuri , în funcție de cum decurg negocierile. Nu se știe încă exact ce nume sunt pe listă, cabinetul păstrează încă secretul. Dar din ce relatează presa israeliană, pe listă se află și aproximativ 20 de palestinieni care sunt cetățeni israelieni. Lista include însă şi palestinieni care ar fi ucis femei și copii din Israel, precum și ucigași ai unor palestinieni bănuiți că au colaborat cu Israelul.

Reamintim, ultimele negocieri de pace au fost blocate din cauza continuării colonizării israeliene în Ierusalimul de Est și Cisiordania.