Elveția limitează imigrația dinspre Uniunea Europeană

elvetia.jpg

Campaniile antiimigrație ale extremei-drepte au pus presiune pe guvernul elvețian

Elveția a decis să se depărteze un pas de Uniunea Europeană. Va limita numărul de imigranți ce sosesc dinspre toate statele membre ale blocului comunitar. Decizia vine în contextul în care tot mai mulți europeni solicită să vină la muncă în Țara Cantoanelor. Decizia a fost criticată de autoritățile de la Bruxelles și de mediul de afaceri din Elveția.

În timp ce unele state occidentale încearcă să limiteze accesul imigranților din noile state membre UE pe piața muncii sau la asigurările sociale, Elveția restrânge accesul europenilor în ansamblu. Consiliul Federal elvețian a luat decizia de a limita accesul pe piața muncii al cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene. Un mijloc de a-i liniști pe locuitorii din Țara Cantoanelor, care, în contextul crizei, se tem de un aflux tot mai mare de imigranți, așa cum notează „Le Figaro”. Ce a făcut practic Consiliul este că a activat așa-numita clauză de salvgardare conținută de acordurile de circulație, semnate între Elveția și Uniunea Europeană. Clauza poate fi acționată timp de un an și reintroduce cote asupra numărului de permise de ședere de lungă durată (cinci ani). În schimb, muncitorii frontalieri nu vor fi afectați. Limitarea se aplica deja din mai 2012 pentru cetățenii a opt state din Europa de Est. De la 1 mai, limitările se vor referi la toți cetățenii Uniunii Europene.

 

Trebuie menționat că din totalul de 8 milioane de locuitori ai Elveției, 1,2 milioane sunt cetățeni din state membre UE. Rata șomajului, chiar dacă este cea mai scăzută din toată Europa, a atins 3,2% în martie.

 

În urma deciziei, anul acesta, vor fi acordate 2.180 de permise de ședere pentru cetățenii din Europa de Est și circa 53.000 pentru celelalte state membre. În decurs de un an, numărul de permise va scădea cu aproximativ 3.000, din ce a calculat cotidianul elvețian “Le Temps”.

 

Autoritățile helvetice au făcut însă și ele calcule. Numărul imigranților îl depășește anual cu circa 80.000 pe cel al cetățenilor care pleacă din Țara Cantoanelor. „Elveția exercită o mare atracție asupra migranților. Această imigrație care se menține la un nivel ridicat are și efecte pozitive, dar și efecte mai puțin dorite, în special asupra economiei și pieței muncii, asupra asigurărilor sociale, amenajării teritoriului și infrastructurii“, estimează Consiliul Federal. Autoritățile de la Berna recunosc însă că imigrația europeană participă la creșterea economică a țării și că acoperă nevoia de forță de muncă și se declară conștiente că măsura nu va rezolva toate problemele. Totuși, semnalul pe care vor să îl trimită în acest fel este că piața muncii din Elveția nu e nelimitată, așa cum explică ministrul elvețian al Justiției.

 

Primele care au salutat decizia guvernului au fost partidele de dreapta. Partidul Democrat Creștin estimează că e o chestiune de credibilitate, o promisiune făcută națiunii și respectată. Alte partide precum naționaliștii de la Uniunea Democratică de Centru consideră chiar că măsura este insuficientă și solicită cote permanente în materie de imigrație.

 

Tensiuni cu europenii

 

Nemulțumit în schimb este mediul de afaceri, care consideră că decizia nu va ajuta la nimic, ci din contră. “E o decizie complet demagogică“, estimează directorul general al Federației companiilor elvețiene. Și hotârârea Executivului de la Berna, chiar dacă respectă litera acordurilor cu Bruxelles-ul, a creat deja tensiuni cu europenii. Catherine Ashton, Înaltul reprezentant al Uniunii pentru politică externă, a avertizat că “măsurile nu țin cont de marile beneficii aduse Elveției de libera circulație a persoanelor“. De partea lui, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, estimează și el că decizia “nu era absolut necesară“.

 

Recent, ambasadorul elvețian la București, Jean-Hubert Lebet, declara, pentru RFI, că Elveția nu are probleme cu libera circulație a românilor. Comunitatea românească din Elveția numără doar circa 7.000 de persoane și e o comunitate perfect integrată și una de calitate, în ciuda celor câteva zeci sau sute de persoane de cetățenie română care sunt foarte “vizibile” și suscită reacții negative, mai spunea ambasadorul, referindu-se la cerșetori. Tot ambasadorul Lebet mai afirma, la RFI, că Elveția atrage o mulțime de muncitori din toate ţările blocului comunitar și în special din Germania și din Franţa.