Commonwealth – o ”moștenire colonială” cu un viitor incert (analiză)

regina_elisabeta_commonwealth.jpg

Regina Elisabeta a II-a în timpul mesajului anual transmis statelor membre ale Commonwealth, Palatul Windsor, Anglia, 5 martie 2021
Sursa imaginii: 
© Steve Parsons, pool via Reuters via France24

Cu 54 de state membre, printre care se numără Regatul Unit și mai multe foste colonii, Commonwealth-ul este un element major al influenței britanice în lume. Regina Elisabeta a II-a, care a fost o apărătoare fermă a acestei comunități create în 1949, rămâne șefa de stat a 15 țări. După ce Londra a sărbătorit cea de-a 70-a aniversare a domniei sale, mulți se întreabă ce se va întâmpla cu această counitate după ce prințul Charles va urca pe tron, scrie France24.

Cu rădăcini în Imperiul Britanic, grupul celor 54 de state care constituie Commonwealth, a luat naștere în forma sa actuală în 1949, prin Declarația de la Londra, care recunoștea statele membre ca fiind "libere și egale", în timp ce multe teritorii erau încă oficial colonii britanice. Calitatea de membru al organizației nu era condiționată de recunoașterea monarhului britanic ca șef de stat.

Regele George al VI-lea a fost primul șef al asociației politice, iar Elisabeta a II-a a preluat conducerea în 1952, odată cu urcarea sa pe tron. În prezent, ea rămâne monarhul a 15 state membre, alte 33 fiind republici și alte cinci țări fiind monarhii cu propriul monarh. Marea majoritate a acestor state sunt foste colonii britanice.

Bazată pe o cooperare liberă și voluntară, organizația are o pondere demografică semnificativă: aproximativ un sfert din populația lumii. Toți membrii trebuie să împărtășească valorile democrației și ale drepturilor omului și să fie în special promotorii tinerilor și ai mediului. Dincolo de aceste principii, însă, nu au obligații reciproce.

Ei participă la o reuniune bianuală a șefilor de guvern din Commonwealth, prezidată de regină, și la Jocurile Commonwealth-ului, un eveniment sportiv internațional care are loc o dată la patru ani.

"Commonwealth-ul a fost creat ca un mijloc alternativ de a menține legăturile de prietenie voluntară și de interes reciproc între națiuni legate de limba engleză și, în mare parte, de relația lor cu Regatul Unit ca foste colonii", explică Cindy McCreery, istoric și lector la Universitatea din Sydney.

"Una dintre realizările sale majore este că menține în interiorul său un număr mare de state diferite - inclusiv Canada, Marea Britanie, Australia, India, țările din Caraibe, precum și fostele colonii britanice din Africa", adaugă acest specialist în istoria familiei regale britanice. "Commonwealth-ul este, de asemenea, remarcabil pentru că unele dintre statele care au plecat s-au întors, cum ar fi Africa de Sud, care a părăsit organizația în timpul apartheidului și s-a întors apoi de bună voie."

Rolul crucial al reginei

De-a lungul domniei sale, Regina Elisabeta a II-a a jucat un rol crucial în apărarea Commonwealth-ului și în menținerea influenței acestuia. "Commonwealth-ul a fost întotdeauna o prioritate pentru regină, ceea ce reprezintă un motiv important pentru care este încă activ", spune Craig Prescott, profesor de drept constituțional britanic la Universitatea Bangor din Țara Galilor.

"Ea a vizitat țările din Commonwealth pe tot parcursul domniei sale, până foarte recent - ultima sa călătorie în străinătate a fost în Malta, în 2015, pentru reuniunea șefilor de guvern. A reiterat de fiecare dată importanța Commonwealth-ului, fie în discursul său de Crăciun, fie în mesajul său de Ziua Commonwealth-ului", adaugă Craig Prescott, referindu-se la ziua în care regina, în calitate de șefă a organizației, rostește un discurs transmis în întreaga lume după o slujbă interconfesională în a doua zi de luni din martie.

"Elizabeth a avut o influență enormă. A fost foarte interesată de conducerea reuniunilor șefilor de guvern din Commonwealth, încercând să rezolve divergențele dintre lideri și asigurându-se că oamenii încă mai cred că este important să rămână în organizație", spune Cindy McCreery.

Statele mici

Unele dintre cele mai bogate națiuni din acest grup, precum Australia, Noua Zeelandă și Canada, încă o recunosc pe regina britanică drept șef de stat. Dar nu toți membrii o fac: țările din Caraibe par să se îndrepte din ce în ce mai mult spre o separare de coroană. Cel puțin șase state au indicat că intenționează să retragă statutul de regină, după Barbados, care a devenit republică la sfârșitul anului 2021.

Premierul jamaican a susținut tranziția țării sale către un regim republican chiar în timpul vizitei prințului William și a soției sale, Kate Middleton, în luna martie. Călătoria în Caraibe a ducelui și a ducesei de Cambridge a fost considerată în general ca o încercare de a menține legăturile Commonwealth-ului cu monarhia. Dar vizita lor a dus și la proteste în Belize și Jamaica, unde oamenii au solicitat scuze oficiale din partea familiei regale, în special pe tema comerțului cu sclavi, și au cerut compensații financiare.

Chiar dacă unele dintre statele mici sunt pe cale să respingă monarhia ca simbol al unui trecut colonial pe care nu îl mai doresc, rămânerea în Commonwealth ar putea fi benefică, continuând să beneficieze de anumite avantaje.

"Când Barbados a devenit republică, nu a mai avut-o pe regină ca șef de stat, dar acest lucru nu a schimbat relația sa cu Commonwealth-ul. Nu vedem țări care să părăsească în masă Commonwealth-ul atunci când devin republici", analizează Cindy McCreery.

"Singure, micile state din Caraibe ar avea foarte puțină influență pe scena internațională. Prin urmare, Commonwealth-ul este principalul lor mijloc de a-și face auzită vocea: organizația permite acestor state mici să se reunească și să exercite o mai mare influență asupra unor probleme precum schimbările climatice.

Organizația le oferă o platformă globală pentru a vorbi despre problemele care îi preocupă, pentru a găsi membri care împărtășesc experiențe similare, dar și pentru a primi ajutor de la membri mai bogați, cum ar fi Australia, totul într-un spirit de prietenie", adaugă ea. "Este semnificativ faptul că 54 de națiuni au aderat la acest proiect. Nu este doar o moștenire colonială".

Schimbările climatice

Mulți experți se întreabă cum va arăta Commonwealth-ul atunci când prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, va prelua conducerea organizației.

Commonwealth-ul a fost criticat pentru ineficiența și incapacitatea sa de a sprijini schimbările politice majore. Mulți au sugerat că a sosit momentul să se pună capăt acestei situații.

"În acest moment, cel mai important obiectiv al Commonwealth-ului este combaterea schimbărilor climatice, deoarece multe dintre țările din organizație vor suferi probabil foarte mult din cauza asta. Organizația ar putea juca un rol real, de exemplu, în sprijinirea țărilor pentru a deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon", explică Craig Prescott.

"Prințul Charles și-a exprimat întotdeauna un interes deosebit pentru problema schimbărilor climatice, care ar putea fi de interes pentru membrii Commonwealth-ului. Dar acest lucru poate necesita o regândire a structurii organizației - a resurselor și capacităților sale. Nu a existat cu adevărat voința politică de a o dezvolta, poate pentru că a fost suplinită de alte organizații și alianțe internaționale, cum ar fi G20", adaugă el.

"Aș putea paria că Charles va acționa mult mai energic în probleme precum mediul și tineretul", estimează el. "Charles ar putea avea capacitatea de a face mai mult decât Elizabeth, deoarece are o experiență semnificativă de lucru cu organizațiile care lucrează în aceste domenii."

În opinia istoricului, Commonwealth-ul are un viitor și un potențial care nu este neapărat legat de regină.

Strategia ”Global Britain”

Potrivit multor observatori, Australia ar putea fi următoarea țară din grup care va deveni republică. Un indiciu important în acest sens este că noul prim-ministru australian Anthony Albanese a numit în echipa guvernamentală un ”ministru delegat pentru republică”.

"Cred că mai mulți membri ai Commonwealth-ului vor deveni republici, dar acest lucru are mai mult de-a face cu relația lor constituțională cu Regatul Unit decât cu apartenența la organizație. Sunt convins că multe state ar considera că este o organizație bună din care să facă parte, chiar dacă doar ca sprijin. Comunitatea are potențial, deși nu sunt sigur că își va atinge scopul", spune istoricul

Pentru conservatorii aflați la putere la Londra, un angajament mai strâns cu Commonwealth-ul ar putea ajuta Regatul Unit în strategia "Global Britain" a premierului Boris Johnson, care se referă la reconectarea cu "prieteni vechi și aliați noi" într-o lume post-Brexit. Dar succesul său nu a fost încă dovedit.

Traducere de Vrabii Nadina, după articolul postat de France 24