Europa Plus: Marș pro-rus blocat în Letonia, la Riga

riga_monument_sovietic.jpg

Monumentului Libertății din Parcul Victoriei din Riga, dedicat Armatei Sovietice
Sursa imaginii: 
Site-ul Televiziuni publice din Letonia - lsm.lv

Letonia a interzis un protest organizat de Partidul Uniunea Rusă din Letonia împotriva intenției de demolare a Monumentului Libertății din Parcul Victoriei din Riga, dedicat Armatei Sovietice. Serviciile de securitate din această țară au informat Consiliul Local din Riga că protestul ar favoriza săvârșirea unor infracțiuni prevăzute în codul penal lituanian: glorificarea și justificarea publică a genocidului, crimele împotriva umanității, crimele contra păcii și pe cele război.

Doar între 10 și 20 de persoane s-au prezentat în Parcul Victoriei din Riga pe 28 mai la un protest organizat de partidul politic Uniunea Rusă din Letonia împotriva demolării Monumentului Libertății, dedicat Armatei Sovietice, aflăm dintr-un articol publicat pe site-ul Radioteleviziunii naționale www.lsm.lv.

Protestul a fost interzis de Consiliul Municipiului Riga, după ce Serviciul de Securitate al Statului a făcut această recomandare.

„(...) Derularea marșului anunțat ar crește și mai mult amenințarea la adresa sistemului democratic de stat, a principiilor de bază ale democrației, a intereselor securității naționale, precum tendinţa spre diviziunea socială.

Mai mult, marșul (...) având în vedere obiectivele sale, este în contradicție cu tensiunile tot mai mari din societate cu privire la agresiune, crimele de război și crimele împotriva umanității săvârșite de Rusia în Ucraina. Desfășurarea marșului anunțat ar favoriza săvârșirea infracțiunii prevăzute la articolul 74.1 din Codul penal: glorificarea și justificarea publică a genocidului, crimelor împotriva umanității, crimelor contra păcii și a crimelor de război”, a transmis Serviciul de Securitate al Letoniei..

De partea cealaltă, unul din puținii participanți la protest a spus că "(...) este greșit să demolăm monumentul eliberatorilor de la Riga. Monumentele nu sunt de vină. Oamenii care au luptat în al Doilea Război Mondial nu au nimic de-a face cu actuala conducere rusă (...) Este un monument dedicat oamenilor puternici care au învins fascismul, iar acum sunt asemănați brusc cu fasciștii. Înțelegeți absurditatea a ceea ce discută reprezentanții unui guvern burghez liberal...", a spus protestatarul.

 

Lituania sprijină utilizarea fondurilor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei

Publicația www.lrt.lt trece în revistă poziția președintelui țării, Gitanas Nausėda, față de noul pachet de sancțiuni discutat de membrii  Consiliului European față de Rusia. Discuțiile au început ieri în sistem teleconferință și continuă și astăzi.

Potrivit președintelui lituanian, „acest pachet trebuie adoptat imediat și trebuie să includă embargoul asupra petrolului rusesc.”

Vorbind despre Ucraina, Gitanas Nausėda a spus că „Lituania sprijină utilizarea fondurilor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei”. Președintele a subliniat, de asemenea, că sprijinul politic pentru Ucraina a rămas puternic și a cerut ca Ucraina să obțină statutul de candidat la UE cât mai curând posibil.

Referitor la problemele energetice, G. Nausėda a spus că UE trebuie să obțină o independență energetică deplină față de Rusia.

 

Polonia: Omagiu în memoria căpitanului Witold Pilecki – ”voluntarul de la Auschwitz”

Foto: Wikipedia

Publicația poloneză dziennikzachodni.pl îi aduce un omagiu căpitanului Witold Pilecki. Pe 25 mai, în toată Polonia, oamenii aprind lumânări în memoria celui numit de președintele Lech Wałęsa, în ianuarie 1995, drept „Voluntarul de la Auschwitz.” Witold Pilecki a primit atunci, post mortem, crucea de comandor al ordinului Polonia Restituta.

Witold Pilecki a început să slujească Polonia în timpul războiul cu bolșevicii din 1920. A luat parte și la campania din septembrie 1939 și apoi la structurile statului subteran polonez.

Un an mai târziu, s-a lăsat arestat și trimis în lagărul de la Auschwitz pentru a obține informații despre crimele germanilor și pentru a organiza independenţa subterană. Din cauza amenințării cu deconspirarea, a decis să evadeze.

În 1944 a luptat în Revolta de la Varșovia. Din 1945 a slujit în Corpul 2 polonez din Italia, sub comanda generalului Władysław Anders. Atunci a devenit dușmanul numărul unu al autorităților poloneze marionete dependente de Stalin, amintește sursa citată.

S-a întors în Polonia pentru a reconstrui structurile de informații care fuseseră dezorganizate după război, lucrând pentru guvernul polonez în exil. A fost arestat în mai 1947.

Procesul în fața instanței comuniste a durat două săptămâni și a fost pronunțată condamnarea la moarte. Witold Pilecki a fost ucis cu un glonț în ceafă în seara zilei de 25 mai 1948. Cadavrul a fost îngropat într-un loc nemarcat din cimitirul Powązki din Varșovia.

Până în 1989, orice informație despre realizările și soarta lui Witold Pilecki a fost strict cenzurată în Polonia comunistă.

 

Cum poate Dumnezeu să ne dea o țară atât de frumoasă cu atât de mulți oameni proști?

„Un lucru nu înțeleg. Cum poate Dumnezeu să ne dea o țară atât de frumoasă cu atât de mulți oameni proști?,” s-a auzit în slovacă pe ecranul Festivalului de Film de la Cannes, la secțiunea Cinéfondation.

dennikn.sk publică un articol despre filmele slovace care au fost proiectate în cadrul acestei secțiuni care selectează cele mai bune dintre lucrările noii generații de cineaști.

Fraza care s-a auzit face parte din filmul „Pâinea noastră cea de toate zilele”, pelicula de absolvire a regizoarei Alica Bednáriková.

Aceasta spune povestea lui Zoja, care se întoarce în zona rurală slovacă, într-o casă în care trăiesc împreună trei generații. Ea îi prezintă pe rând pe membrii familiei sale și face comentarii la adresa lor. Abia la sfârșitul filmului apare adevăratul motiv al vizitei sale.

Ziarul slovac reia și întrebarea „Este moral acceptabil să bombardezi obiecte civile?”, întrebare pusă de filmul „Prírodopis ničenia” (Istoria distrugerii) realizat de Sergej Loznica.

„Anul acesta, festivalul este marcat de conflictul dintre Rusia și Ucraina. Recent, Sergej Loznica a făcut referire la acest conflict, prin noul său film documentar, Istoria distrugerii. Pelicula vorbește despre distrugerea din timpul războiului, bombardarea Germaniei de către Aliați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Folosind material de arhivă, Loznica vorbește despre forța distructivă a oricărui război, mai ales când afectează civili.”

„Acest nou documentar a fost coprodus de Germania, Țările de Jos și Lituania. Deși Loznica este un regizor european renumit, de peste trei ani strânge fonduri pentru acest film. El a atras deja multă atenție la Cannes anul trecut, câștigând unul dintre premiile festivalului pentru documentarul anterior, Babij Jar care tratează masacrarea a peste 30.000 de locuitori evrei în apropiere de Kiev în 1941”.

„Loznica s-a născut în Belarus, a crescut la Kiev și acum locuiește în Germania. El a fost concediat de la Academia Ucraineană de Film în martie, după ce (spune el, n.r.) a refuzat să „pună egal între toți artiștii ruși”. El a spus că cel mai bine ar fi să unim oamenii iubitori de libertate și spirit liber din lume împotriva agresiunii ruse”.

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Beatrice Danailaityte, Lituania

Kristine Gajevska, Letonia

Julia Krolik, Polonia

Diana Kutliakova, Slovacia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 31 mai 2022