Banii europeni nu sunt numai despre țevi și asfalt. Ce-ați zice de... justiție?

fonduri_europene_bani.jpg

Sursa imaginii: 
freedomhouse.ro

De la sfârșitul anului trecut, la RFI România vorbim despre "Bani europeni", mai precis despre felul în care banii europeni schimbă viața comunităților. Sau despre cum ar putea să o schimbe dacă autoritățile s-ar pricepe să-i folosească mai bine

Facem acest lucru în cadrul unui proiect al Freedom House, finanțat de Comisia Europeană și în care suntem parteneri.

Și să știți că nu este vorba numai despre kilometri de străzi reabilitate și de conducte de apă și gaz instalate sau despre școli renovate. Ce-ați zice, spre exemplu, de justiție?

Absorbția celor 29 de miliarde de euro din Planul Național de Redresare și reziliență este condiționată și de reformele pe care statul român s-a angajat să le realizeze în domeniul justiției. De asemenea, există acea legătură între alocarea fondurilor din Bugetul multianual al UE și respectarea normelor privind statul de drept.

Dar ce trebuie să facă România pentru a nu avea surpriza de a pierde bani din cauza lipsei reformelor în justiție sau, mai rău, a derapajelor?

Laura Ștefan, expert anticorupție, explică într-un interviu pentru Presshub.

Ea vorbește despre reformarea cadrului legislativ care să ofere DNA instrumentele necesare unei munci eficiente. De asemenea, întărirea cadrului instituțional pentru recuperarea prejudiciilor, după pronunțarea sentințelor definitive.

Dar cât de entuziasmați sunt decidenții noștri de perspectiva unor reforme ample în justiție și administrație?

Având în vedere mecanismele de decizie și de numiri în funcții publice precum și un anumit recul observat de experți în activitatea Parchetelor, s-ar spune că interesul pentru reforme nu este extraordinar.

Este evident că liderii politici își doresc cu ardoare banii europeni. Cu ajutorul acestor bani, ei vor putea dezvolta proiecte în teritoriu, în schimbul cărora vor primi voturi.

Problema este că ei ar vrea să facă acest lucru fără a umbla prea mult la mecanismele instituționale, incluzând aici și reforma justiției.

Este imposibil, spune Răzvan Chiruță, redactor-șed Presshub. Comisia Europeană a înțeles că  nu mai poate da bani fără un control strict asupra folosirii lor, iar dincolo de chestiunile teoretice legate de statul de drept sunt mecanismele prin care fondurile europene sunt deturnate.

Ungariei i s-a aplicat deja mecanismul de condiționare privind statul de drept, Polonia și Ungaria au planurile de reziliență neaprobate. Războiul din Ucraina a crescut și mai mult interesul pentru această zonă. Iar coaliția de la București nu pare să fi înțeles noua situație, spune jurnalistul.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 30 mai 2022