Slovacia: O stradă care poartă de 30 de ani numele unui criminal de război

joseph_tiso.jpg

Joseph Tiso, președintele Slovaciei în perioada 1939-1945
Sursa imaginii: 
wikipedia.com

Procurorul general al districtului Žilina a amânat pe termen nedefinit decizia privind sesizarea unui grup de deputați care contestă denumirea unei străzi din orașul Varin după numele lui Jozef Tiso, fost președinte al republicii în timpul celui de al doilea război mondial, condamnat la moarte și executat în 1947 pentru crime de război și colaborare cu regimul nazist, transmite publicația Aktuality.

Contestația a fost depusă în luna ianuarie a acestui an și, potrivit legii ar fi trebuit să primească un răspuns în termen de două luni, dar cabinetul Procurorului a anunțat abia săptămâna trecută că decizia se amână, fără a stabili însă un termen exact, subliniază sursa citată.

Parlamentul slovac a adoptat în decembrie 2020 un amendament la Legea privind administrația publică potrivit căruia se interzice numirea străzilor după numele reprezentanților regimurilor fasciste sau comuniste. Problema este că numele străzii din Varin datează din 1993, iar legea nu prevede dacă amendamentul respectiv se aplică retroactiv.

Pe de altă parte, în Slovacia vor avea loc în această toamnă alegeri locale, iar Legea electorală prevede că numele străzilor nu se pot modifica în anul în care au loc alegeri, pentru a nu genera confuzii în rândul electoratului.

Jozef Tiso a devenit prim ministru al Slovaciei în octombrie 1939, apoi a fost ales ca președinte al țării, potrivit Wikipedia. În mandatul său au avut loc deportări masive ale evreilor slovaci, în special în perioada martie-octombrie 1942, către lagărele de exterminare naziste.După cucerirea teritoriului Slovaciei de trupele sovietice, Tiso a fugit în Germania în aprilie 1945, unde a fost arestat de americani și predat noilor autorități ale Cehoslovaciei reunificate. A fost judecat și condamnat pentru crime de război, apoi executat prin spânzurătoare în 1947.

Lituania: Deficiențe în sistemul de asistență socială pentru victimele abuzurilor sexuale

Sistemul de asistență și protecție a victimelor abuzurilor sexuale este practic inexistent, chiar dacă mai multe instituții create în acest scop există deja în țară, a declarat președinta Parlamentului Lituaniei, citată de publicația 15 Minute.

”Problema devine și mai evidentă în această perioadă în care multe femei refugiate din Ucraina și care au fost victime ale unor astfel de abuzuri nu găsesc asistența adecvată în țara noastră. Este o problemă care își așteaptă rezolvarea de ani de zile”, a spus domnia sa.

Există o lipsă acută de specialiști, în special medici și avocați specializați în domeniu, iar atitudinea societății în ansamblul ei față de victimele abuzurilor sexuale este una de reticență și chiar de respingere. De asemenea, sistemul de educație este defectuos, în sensul că tinerii nu învață la școală normele de comportament civilizat în societate, a mai subliniat șefa Seimului din Lituania.

Potrivit organizației neguvernamentale Centrul de informare pentru femei, fenomenul este unul îngrijorător la nivel național. Un sondaj de opinie realizat anul trecut arată că o treime dintre cei chestionați au spus că au cunoscut sau au în anturaj persoane care au fost victime ale abuzurilor sexuale.

”În Lituania există doar părți izolate ale unui sistem de asistență socială împotriva abuzurilor sexuale, dar sistemul în sine, într-adevăr, nu există. Iar lucrurile s-au agravat în special în ultimii 10 ani. Nu avem suficienți lucrători sociali, medici, funcționari, avocați pregătiți și capabili să asigure această asistență în mod constant și sistematic. Există centre de asistență de urgență la nivelul mai multor municipalități, dar care nu funcționează în cadrul unui sistem coerent”, explică Lina Šeduikienė, director al organizației amintite.

Polonia: In memoriam Papa Ioan Paul al doilea

În Polonia s-au comemorat recent 102 ani de la nașterea fostului Papă Ioan Paul al II-lea, care a fost canonizat în 2014, scrie agenția poloneză de știri Prasowa.

”La această a 102-a aniversare să ne amintim cu toții de contribuția sa la întărirea solidarității umane, la lupta pentru libertate și democrație în Europa și în lume”, a transmis premierul Mateusz Morawiecki într-o postare pe rețelele sociale.

Karol Wojtyła s-a născut în 18 mai 1920 la Wadowice, în Polonia. Pontificatul său, care a durat din 1978 până în 2005, este considerat al doilea cel mai lung madat pontifical din epoca modernă, după cel al Papei Pius al IX-lea (1846-1878).

În acest interval de timp a efectuat 104 vizite apostolice în întreaga lume, a vizitat 132 de țări și peste 900 de localități. Cele mai multe pelerinaje, nouă, le-a făcut în Polonia, unde de fiecare dată a fost primit cu căldură de milioane de polonezi, care l-au considerat un simbol al luptei împotriva comunismului.

”Fiți vigilenți cu privire la viitorul umanității (...) Omenirea este o de fapt o familie, care nu trebuie să cadă victimă totalitarismelor de tot felul, imperialismului sau regimurilor hegemonice pentru care ființa umană nu e decât un obiect (...) Niciun stat, nicio națiune și nicio organizație mondială nu are dreptul să pretindă că o altă națiune nu merită să existe. Fiecare națiune a lumii are dreptul la propria sa existență, la propria sa limbă și cultură, la propriile tradiții, cu respectarea drepturilor omului și ale minorităților”, spunea Papa Ioan Paul al doilea într-un discurs rostit în 1995 în fața Adunării generale a ONU.

 

Letonia: O nouă Sală națională de concerte la Riga

Guvernul a aprobat inițiativa Ministerului Culturii de a începe lucrările de construcție a unei Săli naționale de concerte în capitala Riga, pe locul actualului Palat al Congreselor, un proiect în valoare de 61,3 milioane de euro estimat a se încheia în 2029, transmite Radioteleviziunea letonă

Potrivit calendarului, lucrările vor începe în a doua parte a anului 2025 sau la începutul anului 2026, după încheierea concursului internațional care va stabili proiectul arhitectural.

Uniunea Arhitecților din Letonia și-e exprimat mai multe rezerve cu privire la locația viitoarei săli de concerte, apreciind că actualul Palat al Congreselor este ”o moștenire de patrimoniu din timpul erei sovietice”, care nu ar trebui demolat. Discuțiile privind locația viitorului edificiu continuă, o decizie finală urmând a fi luată de Consiliul  Municipal al capitalei Riga.

 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Kutliaková Diana - Slovacia

Béatrice Danielaityte

Julia Krolik - Polonia

Kristīne Gajevska - Letonia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 24 mai 2022