Soldații din regimentul Azov ar putea fi declarați teroriști de Curtea Supremă a Rusiei

prizonieri_azov1.jpg

Militari ucrainieni în autobuzul cu care au fost evacuați de la Combinatul Azovstal din Mariupol, după ce s-au predat, în apropiere de Olyonivka, zonă controlată de separatiștii ruși din Donetsk, 17 mai 2022
Sursa imaginii: 
AP - Alexei Alexandrov via rfi.fr

Sute de soldați ucrainieni din uzina Azovstal s-au predat după ce Kremlinul a asigurat că vor fi tratați în conformitate cu standardele internaționale. La câteva ore după predare, un comunicat al Ministerului Justiției de la Moscova a anunțat că, pe 26 mai, Curtea Supremă a Rusiei va decide, dacă Regimentul de voluntari ucrainean Azov este organizație teroristă. Temerile soțiilor acestor militari vis-a-vis de cât de oportună este predarea, riscă să se adeverească. Patru ucrainience au ținut, acum câteva zile, o conferință de presă online în care spuneau că, dacă vor fi luați prizonieri, soții lor vor fi torturați până la moarte.

Curtea Supremă a Rusiei va decide, pe 26 mai, dacă Regimentului de Voluntari Ucrainean Azov este organizație teroristă, informează suspilne.media care citează un comunicat emis de serviciul de presă al Ministerului Justiției din Federația Rusă.

„Moscova numește regimentul neo-nazist și îl acuză de crime de război,” precizează publicația ucraineană care adaugă că autoritățile de la Moscova au deschis deja un dosar penal vis-à-vis de membrii acestui regiment.

„Comisia de Investigații a Rusiei a anunțat că va interoga militarii ucraineni care s-au predat la uzina Azovstal din Mariupol.”

„Anchetatorii ruși îi vor identifica pe naționaliști, îi vor verifica dacă sunt implicați în crime împotriva civililor, iar informațiile obținute în timpul interogatoriilor vor fi comparate cu alte date din cauzele penale”, a spus Comisia de Investigații într-un comunicat.

Peste 250 de soldați ucraineni de la Azovstal s-au predat forțelor ruse, iar Kievul a declarat că a ordonat evacuarea întregii uzine. Reuters scrie că „președintele Vladimir Putin ar fi garantat personal că prizonierii vor fi tratați în conformitate cu standardele internaționale.” Informația privind declararea regimentului de la Azovstal drept organizație teroristă, a apărut după ce ucrainenii s-au predat.

 

 

Cu câteva zile înainte de predare, soțiile a patru dintre soldații ucrainieni, refugiate în stăinătate, au ținut o conferință de presă online în care implorau ca soții lor să fie salvați.

Hanna Naumenko, Kateryna Prokopenko, Yulia Fedosiouk, Olha Andrianova au încercat de mai mult timp să atragă atenția internațională asupra situației din Azovstal și s-au luptat cu propaganda rusă.

Ele s-au arătat îngrijorate de ideea ca bărbații să se predea. „Ei nu merită să fie torturați până la moarte,” spune Kateryna Prokopenko.

„Cu ceva timp în urmă, am auzit despre un prizonier de război din Legiunea Azov. Au fost difuzate videoclipuri în care ar fi fost supus condițiilor corespunzătoare. Câteva zile mai târziu, mama lui a primit fotografii cu el torturat și ucis,” povestește Olha Andrianova.

Yulia Fedosiouk spune că, „din 2014, un singur prizonier din regimentul Azov s-a întors din Rusia. Avea dinții rupti, leziuni interne destul de grave, starea lui era deplorabilă. Ceilalți au fost torturați și uciși.”

Femeia povestește că soțul său „a participat activ la Maidan, Revoluția din 2014, a fost rănit de oameni din Berkut (poliția antirevoltă). Imediat după Revoluție, a studiat la Academia Mohyla din Kiev, este istoric, iar după studenție a plecat la prima sa luptă. A avut trei zile de pregătire, s-au tras doar o duzină de gloanțe în locul de testare, apoi a plecat spre est. A luat parte la bătăliile de la Ilovaisk, eliberând Mariupol în 2014.”

„Soțul meu, Denys Prokopenko, a lucrat în diferite domenii înainte de război, unde era necesar să vorbească fluent engleza, iar el studiase limbi străine,” povestește Kateryna Prokopenko. „Este profesor de engleză. O persoană foarte calmă. Făcea constant sport: fotbal, box etc.

Străbunicul său a participat la Războiul de Iarnă, pe partea finlandeză, lupta împotriva Uniunii Sovietice, împotriva comunismului. (Este vorva despre Primul Război între Finlanda și Uniunea Sovietică izbucnit după de sovieticii au invadat Finlanda în 1939, n.r.) Este foarte simbolic. Aștept să se întoarcă și o să mergem la schi sau să facem plimbări lungi,” spune doamna Prokopenko.

 Olha Andrianova vorbește despre soțul său, dar și despre cel mai bun prieten al ei, mort pe 25 martie.

„Acesta este Maksym Kahal, campionul mondial la kickboxing. Din 25 martie este acolo, în frigiderul care nu mai merge... Și mulți alți luptători au murit acolo. Este foarte important pentru noi în timpul extracției să îi evacuăm nu doar pe cei care sunt încă în viață și răniți, ci și pe cei morți,” spune femeia.

 

Ministrul de externe moldovean: Nici neutralitatea, nici aderarea la NATO nu generează automat securitate

„Nici opțiunea pentru neutralitate, nici cea pentru aderarea la NATO nu generează automat securitate,” a declarat pentru moldova.europalibera.org, ministrul de externe de la Chișinău, Nicu Popescu.

„Prioritatea guvernului de la Chișinău în acest moment este să fortificăm capacitățile noastre de apărare și acest lucru se întâmplă”, a declarat ministrul de externe.

„Între timp, Finlanda și Suedia, două țări care de decenii sunt neutre, au anunțat că depun oficial cererea de aderare la NATO, sub presiunea agresiunii ruse în Ucraina.”

„Este absolut clar că noi trăim într-o regiune foarte nesigură, insecuritatea planează asupra multor state din regiune, inclusiv asupra unor state neutre ca Republica Moldova, dar și a unor state care și-au dorit și își doresc aderarea la NATO, bunăoară Georgia sau Ucraina. Deci, trăim într-o regiune nesigură, în care tentativele diverse de a găsi modalități constituționale sau instituționale de asigurare a securității nu sunt ușoare și nu generează automat securitatea pentru aceste state,” spune diplomatul moldovean.

„După 24 februarie, data când Rusia a lansat invazia din Ucraina, numai 13% din moldoveni menționează războiul drept una din cele mai mari probleme cu care se confruntă Republica Moldova, iar securitatea este o preocupare pentru numai 7%, arată un sondaj al Institutului Republican Internațional (IRI), realizat în februarie - martie 2022 și dat publicității pe 26 aprilie 2022.”

 

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Mariia Seriienko, Ucraina

Maria Ionel, Republica Moldova

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 18 mai 2022