Europa Plus: Președintele Poloniei transmite un apel la ”unitate” către statele din vecinătatea estică

polonia_andrzej_duda.jpg

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, în timpul discursului prilejuit de cea de a 231-a aniverare a Constituției Naționale, Varșovia, 3 mai 2022
Sursa imaginii: 
Președinția Poloniei / president.pl

Într-un recent discurs, rostit cu prilejul celei de a 231-a aniversări a Constituției Poloniei, președintele Andrezej Duda a făcut un apel la unitate și solidaritate între popoarele polonez, ucrainean, leton, lituanian și estonian, invocând istoria lor comună, transmite publicația Wprost.

”Avem un enorm potențial, care constă în primul rând în valoarea umană, a oamenilor: polonezi, ucrainieni, letoni, lituanieni și estonieni. Trăiască națiunile primei Republici Poloneze! Trăiască Polonia!”, a spus președintele în discursul său, potrivit publicației citate.

Republica Polonă, sau Republica celor Două Națiuni, a fost primul stat național polonez, care a durat din a doua jumătate a secolului XVII până în 1795. Includea Polonia de astăzi, Lituania și o parte a Ucrainei, precizează publicația citată.

Președintele polonez a evocat și recenta sa vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu omologii săi ucrainean, leton, lituanian și estonian:

”Fotografia noastră de grup de la Kiev, acolo unde auzeam bombele explodând în apropiere, va rămâne probabil în istorie. Ucraina, care este un stat mai mic, a dovedit că Rusia nu e o mare putere decât pe hârtie. Este o lecție pe care o învățăm împreună, este o forță spirituală care trebuie să ne anime pe toți”, a spus președintele, care a mulțumit tuturor polonezilor pentru eforturile pe care le fac în prezent pentru a ajuta poporul ucrainean.

Constituția Poloniei, promulgată în data de 3 mai 1791 de regele Stanisław August Poniatowski, a fost prima Constituție scrisă a unui stat european și a doua din lume, precizează publicația citată.

 

Slovacia: Monument în memoria jurnalistului Ján Kuciak

Casa din satul Veľká Mača, regiunea Trnava, în care a fost asasinat jurnalistul de investigație Ján Kuciak, împreună cu logodnica sa Martina Kušnírová, va fi demolată iar pe locul acesteia va fi ridicat un monument dedicat libertății presei, scrie publicația slovacă Kultura.

Rudele celor două victime au fost cele care au dorit demolarea tuturor construcțiilor de pe proprietate, iar lucrările vor începe în săptămânile următoare.

Monumentul, a cărui finalizare este prevăzută pentru anul viitor, constă într-o platformă înclinată, care sugerează deriva societății slovace afectată de corupție, pe care vor crește copaci și plante vii. ”Va fi de fapt o grădină înclinată”, precizează publicația citată.

Ján Kuciak (17 mai 1990 – 21 februarie 2018) a fost un jurnalist de investigație care lucra pentru publicația slovacă Aktuality. A fost asasinat în timp ce desfășura o anchetă vizând mai multe acte de evaziune fiscală comise de importanți oameni de afaceri, cu conexiuni în lumea politică. La mai puțin de o lună de la asasinat, la 15 martie 2018, premierul de atunci al Slovaciei, Robert Fico, a demisionat din funcție, împreună cu întregul cabinet.

Ulterior, omul de afaceri Zoltán Andruskó a recunoscut în fața justiției că a ordonat asasinatul și a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Crimele au fost comise de Miroslav Marček, un fost soldat, care a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, reamintește wikipedia.org

 

Lituania: Grâul din Ucraina, salvarea portului Klaipeda?

În ultimele patru luni cantitățile de mărfuri tranzitate prin portul Klaipeda au scăzut în mod constant iar companiile care operează în port speră că grâul exportat de Ucraina le-ar putea scăpa de faliment, deși problemele logistice pe care le presupune această soluție par imposibil de depășit, scrie publicația lrt.lt.

”Scăderea a fost de 20% în martie și de 23% în aprilie și ne așteptăm ca această tendință să continue. Cele mai mari pierderi le înregistrăm la mărfurile vrac, unde scăderea a fost de 73% în aprilie față de aprilie anul trecut”, a declarat președintele Asociației operatorilor portuari.

Soluția ar fi grâul ucrainean, dar o problemă majoră o reprezintă transportul: ”Există o diferență de ecartament a șinelor de cale ferată între Ucraina și Lituania, iar asta întârzie foarte mult procedurile. Am calculat că un singur tren pe zi, maximum, ar putea ajunge din Ucraina în portul nostru, ceea ce înseamnă că umplerea unei nave ar dura 30 de zile, ceea ce este mult prea mult”, spune președintele asociației.

Transportul pe cale rutieră nu poate fi luat în calcul, pentru că atunci autostrada ar fi complet blocată de camioane, mai spune specialistul.

 

Letonia: Certificatul verde pentru profesori se suspendă de la 1 iulie

Începând cu data de 1 iulie a.c. restricțiile din sectorul de învățământ privind obligativitatea certificatului Covid-19 sau a dovezii trecerii prin boală se suspendă, a anunțat Ministerul Sănătății din Letonia, potrivit Radioteleviziunii naționale din Letonia.

Suspendarea este prevăzută printre amendamentele aduse de minister la noul Regulament privind măsurile de securitate epidemiologică în vederea limitării propagării virusului Covid-19, amendamente aprobate de guvern în data de 3 mai.

Potrivit noului regulament, începând din data de 1 iunie, tinerii care urmează cursurile unei instituții de învățământ general sau profesional care doresc să se angajeze pe timpul vacanței de vară, o pot face fără a avea obligația obținerii unui certificat verde.

În Letonia certificatul verde a fost suspendat în cele mai multe sectoare de activitate de la 1 martie, dar a rămas în vigoare în instituțiile pentru protecția socială și de învățământ.

 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Julia Krolik - Polonia

Kutliaková Diana - Slovacia

Beatrice Danielaityte - Lituania

Kristīne Gajevska - Letonia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 10 mai 2022