Cursă contra cronometru. Stânga franceză încearcă să formeze o coaliție care să-l încurce pe Macron (analiză RFI)

28ap_ar4.jpg

Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stângi din Franța, încearcă să formeze un grup de aliați de stânga în Adunarea Națională, care ar impune un guvern în care puterea este împărțită cu Emmanuel Macron
Sursa imaginii: 
Geoffroy Van Der Hasselt/AFP via RFI

Stânga franceză divizată, susținută de scorul bun obținut de veteranul progresist Jean-Luc Mélenchon în sondajele de opinie de la alegerile prezidențiale, se străduia săptămâna aceasta să ajungă la un acord de coaliție între verzi, socialiști și comuniști sub același steag cu partidul de extremă stânga La France Insoumise (Franța Nesupusă) la timp pentru alegerile legislative din iunie.

Mélenchon, liderul partidului, a făcut deja apel la alegători „să-l voteze prim-ministru” ca urmare a alegerilor parlamentare, după ce a fost devansat la limită de Marine Le Pen în cursa pentru turul al doilea al prezidențialelor. Nici nu s-a terminat bine campania pentru președinția Franței, a început alta.

Politicianul în vârstă de 70 de ani încearcă acum să formeze un grup de aliați de stânga în Adunarea Națională, care i-ar permite să impună un guvern în care puterea este împărțită cu partidul președintelui Emmanuel Macron, La République en Marche (Republica în Mișcare).

Strângând aproape 22% dintre voturi în primul tur, Mélenchon simte că are puterea să construiască o așa numită „Nouă Uniune Populară” în jurul său și al partidului său.

Așadar, ce alianțe va reuși liderul extremei stângi să formeze cu partidele care au refuzat să i se alăture la alegerile prezidențiale?

Condiții

În timp ce se pune bine cu potențialii aliați, partidul său, care se va baza cu siguranță pe cei 17 deputați din Adunarea Națională, a stabilit condiții pentru eventualele parteneriate. Politicile principale de reducere a vârstei de pensionare la 60 de ani, de creștere a salariului minim, de înghețare a prețurilor și de instaurare a unei „A Șasea Republici” nu sunt negociabile.

De asemenea, partidul lui Mélenchon dorește ca propriilor membri să li se permită să candideze în numărul de circumscripții proporțional cu voturile de la prezidențiale. Există, de asemenea, o problemă delicată, și anume cât de mult se va supune coaliția tratatelor europene.

Câteva sunt în contradicție cu politicile lui Mélenchon, despre care el afirmă că intenționează să le pună în aplicare chiar dacă ele încalcă legislația europeană.

Europarlamentarul Yannick Jadot, care s-a clasat al șaselea la prezidențiale, candidând din partea partidului verzilor Europe-Ecologie Les Verts (EELV), își dorește ca Franța să se îndrepte către o integrare europeană mai profundă.

Surse anonime din partea Verzilor au declarat pentru canalul BMFTV că cerințele lui Mélenchon sunt prea mari și riscă să „elimine” cu totul platformele altor partide de stânga.

Jadot a declarat marți la postul de radio France Inter că este în general în favoarea formării unei coaliții de stânga, dar nu cu Mélenchon în frunte.

„Avem o mare responsabilitate față de mediu”, a afirmat el, adăugând că stânga are nevoie de o coaliție „foarte deschisă” care să respecte „diversitatea și identitatea aliaților săi”.

Disputele din interiorul partidului Verzilor, în principal între Jadot și secretarul național al partidului Julien Bayou, s-ar putea dovedi o piedică în calea unei viitoare coaliții.

Bayou a precizat că nu mai este mult timp, iar „zarurile trebuie aruncate săptămâna aceasta” în privința problemei.

Alți aliați

Între timp, miercuri are loc întâlnirea dintre oficialii LFI și ai Partidului Socialist. În ciuda procentajului foarte mic de 1,75% obținut de Anne Hidalgo la prezidențiale, socialiștii se bucură în continuare de o forță locală consolidată, având 28 de deputați în Adunarea Națională.

Un reprezentant al Partidului Comunist (PCF) a declarat pentru canalul BFMTV că numărul „nedrept” de circumscripții care le-a fost oferit înseamnă că încă nu se știe dacă se vor implica într-o posibilă coaliție.

„Există încă foarte multe lucruri nesigure pentru a putea spune în ce măsură comuniștii vor accepta propunerea sau vor întoarce spatele”, a declarat membrul Partidului Comunist.

Partidul Franța nesupusă este, de asemenea, în discuții cu Noul Partid Anticapitalist, care a răspuns favorabil și a promovat în mod deschis ideea partidului lui Mélenchon conform căreia sondajele din iunie reprezintă o „a treia rundă” a alegerilor prezidențiale.

Toate cele 577 de locuri din camera inferioară vor fi puse la bătaie pe 12 și 19 iunie, iar partidul Republica în Mișcare a lui Macron va întâmpina probabil o opoziție dură. Macron, președintele de centru-dreapta, al cărui partid are 267 de locuri, își va începe al doilea mandat pe 13 mai.

Votul legislativ va fi esențial pentru a determina structura noului guvern al Franței și cât de mult din programul lui Macron va reuși să treacă de parlament.

Când Macron a învins-o pe Le Pen în turul al doilea de duminică, două sondaje independente au constatat că două treimi dintre francezi nu doresc să acorde partidului lui Macron o majoritate parlamentară pentru următorii cinci ani.

 

Traducere și adaptare de Elena Șerban de pe pagina în limba engleză a RFI