Dureroasa dar necesara desprindere a Europei de petrolul și gazul din Rusia

gaze_naturale.jpg

Instalații de pe traseul conductei de gaze naturale Transmed, pe teritoriul Tunisiei. Italia intenționează să importe mai mult din Algeria prin intermediul acestei conducte
Sursa imaginii: 
FETHI BELAID AFP via rfi.fr

Statele Unite, Japonia și Uniunea Europeană au ajuns marți la un larg consens cu privire la necesitatea creșterii presiunii asupra Kremlinului, în special prin adoptarea de noi sancțiuni. Dar vor ajunge europenii să-i dea lovitura de grație lui Vladimir Putin, prin sistarea importurilor de petrol și gaz?

Tabăra occidentală și-a reafirmat hotărârea de a înăspri sancțiunile în urma unei reuniuni în format virtual la care au participat președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Boris Johnson, cancelarul german Olaf Scholz, președintele român Klaus Iohannis, omologul său polonez Andrzej Duda, precum și șefii Executivelor din Italia, Canada și Japonia, respectiv Mario Draghi, Justin Trudeau și Fumio Kishida.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat, deocamdată, ”angajamentul comun de diversificare a surselor de energie prin reducerea în acest fel a dependenței de aprovizionarea Rusiei”.

De la începutul războiului din Ucraina, „Kremlinul a încasat 27,3 miliarde de dolari pentru livrările de petrol, gaze și cărbune de la UE”, subliniază directorul Institutului Austriac pentru Europa și Politică de Securitate, citat de publicația franceză La Tribune.

Este un câștig substanțial pentru Kremlin care s-ar confrunta cu probleme reale în a finanța războiul dacă ar fi privat de veniturile din vânzarea resurselor energetice.

 

Cu toate acestea, nimic nu este atât de simplu.

Deși țările membre UE au convenit la 8 aprilie oprirea importurilor de cărbune rusesc, cu gazul și petrolul va fi mai dificil. Germania , în primul rând, este extrem de dependentă acum de livrările de la Gazprom și ea este îndeaproape de Ungaria lui Viktor Orban.

În privința petrolului, desprinderea ar putea părea ceva mai ușoară, dat fiind faptul că această piață este mai diversificată, cu furnizori răspândiți în întreaga lume. Dar există și aici dificultăți.

Potrivit unei analize a ziarului La Libre Belgique, „în 2021, Moscova furniza 30% din țițeiul achiziționat de UE și 15% din produsele petroliere în general.

În acest context, asistăm deja la o reorientare vastă a lanțurilor de livrare, după cum observă analiștii de la Les Echos. Europenii  vor cumpăra mai mult petrol saudit și irakian, destinat anterior Asiei. Ceea ce ridică temeri legate de o perioadă lungă de petrol scump pentru Europa.

Voință politică pentru eliminarea Rusiei din rândul furnizorilor, există, inclusiv în Germania, care a realizat pași credibili în această direcție. Dar o desprindere totală, cu evitarea unor consecințe economice majore pentru întreaga Europă, nu se poate realiza peste noapte. Perioadă în care rușii vor continua să primească bani de la europeni, cu care-și vor finanța războiul din Ucraina.

 

Între timp, europenii încep să se miște.

Danemarca a anunțat că își va crește producția de gaze naturale în Marea Nordului și de asemenea planifică să-și multiplice de patru ori producția de energie eoliană și solară până în 2030”.

Italia „a lansat o ofensivă diplomatică în țări din Africa, precum Algeria, Egipt, Angola și Mozambic pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc, relatează BFM TV.

România adoptă, după multiple amânări, o legislație care să favorizeze deschiderea de noi exploatări gazifere în marea Neagră și planifică de asemenea creșterea producției în perimetrele deja aflate în exploatare.

În timp ce micuța Lituanie a rupt dependența de gazul rusesc după ce a instalat  un terminal plutitor de gaz natural lichefiat: „o lecție pentru alte țări din UE”, potrivit Politico.

În orice caz, lumea liberă se mișcă deja în direcția bună, chiar dacă, asumându-și faptul că ruperea de Rusia va însemna niște costuri.  Pe de altă parte, a nu ni le asuma înseamnă a permite, în continuare, crimele la scară largă pe care Rusia le comite în Ucraina.

Un preț de sânge inacceptabil pentru națiunile libere.

 

Pentru realizarea acestui articol a fost folosit ca sursă portalul touteleurope.eu

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Economia Reală din 21 aprilie 2022