Amenințată de Rusia, Suedia se dorește neutră, dar privește către NATO

soldati_suedia1.jpg

Soldați suedezi patrulând în portul Visby din Insula Gotland, 13 ianuarie 2022
Sursa imaginii: 
© Karl Melander, TT News Agency, AFP via France24

Atunci când nu ai mai avut războaie de mai bine de 200 de ani, îți poate fi greu să-ți imaginezi că ele se vor întoarce vreodată. Și totuși suedezii o fac. Se gândesc tot mai mult la intrarea în NATO, în ciuda amenințărilor din declarațiile oficialilor ruși. Cu o imagine amplă asupra situației din Scandinavia vine corespondentul RFI în Suedia, Constantin Drăgan.

“Au fost avertizate. Nu au de ce să fie suprinse. Li s-a spus deja unde va conduce o eventuală aderare a lor la NATO, trebuie să fie conștiente de asta.” Sunt cuvintele Mariei Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului afacerilor externe rus vorbind despre discuțiile care au loc în această perioadă în Suedia și Finlanda. Vorbele au fost rostite cu o zi în urmă pe canalul de televiziune Rusia 24.

De când a început războiul din Ucraina, Rusia a pornit să amenințe în dreapta și în stânga cu represalii în cazul în care lucrurile nu se desfășoară așa cum dorește. În privința Suediei, totul a început la sfârșitul lui februarie când patru avioane de luptă rusești au intrat în spațiul său aerian cu scopul clar de a intimida. Au fost interceptate de aparatele Gripen ale forțelor aeriene suedeze și gonite. Ulterior s-a spus că înregistrările făcute arată că două dintre aparate aveau la bord arme nucleare.

Imediat apoi, aceeași Maria Zakharova a zis răspicat că, în cazul aderării la NATO, și Finlanda și Suedia vor suferi repercusiuni, inclusiv de natură militară.

Și Dimitri Medvedev, președintele Consiliului rus de securitate s-a pronunțat în această privință, subliniind că o astfel de aderare ar forța Rusia să își întărească flancul nordic și ar pune capăt oricărui plan de denuclearizare a Mării Baltice…  Declarația lui a fost imediat aruncată în ridicol de oficialitățile lituaniene care au comentat că oricum la Kaliningrad, enclava rusă în nordul Poloniei, depozitele gem de arme nucleare.

 

Dar cum se vede chestiunea aderării în interiorul Suediei?

Nu mai departe de luna ianuarie, și Suedia și Finlanda spuneau că nu au niciun fel de plan de a se integra în vreo alianță militară. Iar dacă ne gândim că ultimul război la care Suedia a participat s-a încheiat în 1814, este ușor de înțeles de ce scandinavii își iubesc statutul lor de țară neutră.

De altfel, în ciuda marii simpatii pe care suedezii o au pentru cauza ucrainienilor, donația de arme făcută de guvern încă de la începutul războiului nu a fost apreciată de toată opinia publică, mulți considerând că în felul acesta țara și-a cam semnat hotărârea de ieșire din neutralitate. Au existat chiar voci care au spus că următorul pas către catastrofă ar fi cererea de aderare la NATO. Alții susțineau că, dimpotrivă, ăsta ar fi singurul pas inteligent de făcut. Conform unui sondaj recent realizat de cotidianul Aftonbladet, procentul suedezilor care susțin intrarea în alianța nord-atlantică a ajuns la 57%. În Finlanda el este de aproximativ 62%.

Este destul de sigur că, în cazul în care se va decide intrarea în NATO, ambele țări o vor face simultan. E ceea ce se înțelege din discuțiile dintre guverne, un semn fiind și recenta vizită în Suedia a Sannei Marin, prim-ministra Finlandei, care s-a întâlnit cu omoloaga sa suedeză Magdalena Andersson. În ambele țări, dar poate în special în Finlanda se trece încet-încet de la nivelul “Dacă intrăm în NATO Rusia se va supăra și ne va face rău” la “Există un mare risc că Rusia oricum să ne facă rău, așa că de ce să nu căutăm să o descurajăm.”

Opiniile partidelor suedeze referitor la o posibilă aderare la Alianță sunt destul de diverse. Însă, generalizând, s-ar putea spune că dreapta este pentru, iar stânga - acum la putere - ezită.

Dacă în privința Finlandei motivele fricii de Rusia sunt clare și sunt date de imediata vecinătate și de cele două războaie pe care le-au avut nu mai departe de secolul XX, o întrebare legitimă ar fi ce interes ar avea rușii în atacarea Suediei?

(Citește și: ”Vin rușii”? – îngrijorare și nervozitate în Suedia)

Răspunsul este: Insula Gotland. Aceasta se află în mijlocul mării, la aproximativ egală distanță între Suedia continentală și țările baltice. Pe acolo trec rutele transporturilor navale pe Marea Baltică, în apropierea ei se află conductele de gaz, iar traseele avioanelor care se deplasează din Scandinavia către Europa de est tot acolo sunt. În cazul în care Rusia ar pune stăpânire pe ea și ar proceda la un blocaj aerian și naval, Lituania, Letonia și Estonia, membre NATO, ar fi în mare parte izolate militar. De altfel, Gotland este un subiect care se pare că se discută de mulți ani la Moscova. Se spune că sunt anumite voci din conducere care consideră că e ridicol că o țară atât de mică precum Suedia să stăpânească o insulă de o asemenea însemnătate strategică.

Revenind la subiectul aderării la NATO, sunt analiști care spun că, dacă răspunsul Finlandei va fi pozitiv și dacă și Suedia se va alătura vecinului din nord-est, va urma o perioadă deosebit de periculoasă. Motivul este că pentru a intra în Alianță, trebuie că toți membrii acesteia să fie de acord. Asta înseamnă 30 de parlamente, un proces care poate dura câteva luni. Ivo Daadler, fost ambasador american la NATO declara recent că, deși nu se așteaptă să apară probleme, ele nu pot fi excluse. “Poate că un Parlament se dizolvă și atunci nu mai are cine să voteze”, a dat el un posibil exemplu.

Cert este că, de la cererea de aderare și până la ratificare, cele două țări ar fi extrem de vulnerabile. În caz de atac din partea Rusiei, niciunul din statele NATO nu va fi obligat să le sară în ajutor. Soluția, spune Daadler este ca, în momentul în care Suedia si Finlanda vor fi invitate să facă parte din NATO, Statele Unite, și la modul ideal și alte țări partenere, să se angajeze să le garanteze securitatea până în clipa aderării oficiale.

Este greu de spus dacă acestu lucru se va întâmpla. Sigur este că în ambele țări nordice, oamenii iau în serios riscul războiului și al unor posibile atacuri nu doar militare ci și electronice și informatice. Statul finlandez a făcut stocuri de alimente care ar trebui să ajungă 5 luni, iar în ultima vreme în Suedia a crescut enorm vânzarea aparatelor de radio, a generatoarelor portabile și a lămpilor de camping cu combustibil lichid. Oamenii scot bani din bancomate, fac stocuri de apă și de alimente greu perisabile încercând să fie pregătiți de a face față problemelor generate de potențiale sabotaje din partea Rusiei. Totul se desfășoară cu calm, însă temerile sunt destul de mari.

 
Corespondență din Suedia, de la Constantin Drăgan