Cât de „neprietenoasă” e România cu Rusia și cât de periculoase sunt avertismentele Moscovei?

ap120505116018.jpg

Președintele rus Vladimir Putin
Sursa imaginii: 
AP/Alexander Zemlianichenko

Ministerul rus al Apărării susține că România se află printre țările care trimit cei mai mulți mercenari în Ucraina. Moscova transmite că Kievul ar fi angajat peste 6.800 de mercenari străini din 63 de țări, de la începutul „operațiunii speciale” ruse în Ucraina, informează G4media care citează agenția rusă de stat TASS. Dintre aceștia, cei mai mulți – 1.717 mercenari – au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Apărării. Informațiile au fost infirmate de autoritățile române. Anterior, propaganda rusă a vorbit și despre un presupus grup militar secret trimis de România la Odessa. „Avem de a face cu așa-numitele informații de război, prin care Rusia plasează România în rândul statelor neprietenoase”, explică la RFI profesorul Valentin Naumescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj. El spune că lururile trebuie privite cu calm, dar și cu precauție de statele care sunt vizate în această perioadă de amenințările Rusiei.

ACTUALIZARE: Ministrul Apărării din România a comentat acuzațiile privind deplasarea în Ucraina a unor mercenari români. „Este un procedeu propagandistic, o informație falsă”, a spus Vasile Dâncu.

…………………………………….

Valentin Naumescu: În perioade de război apar astfel de informații care nu sunt susținute de dovezi. Aceste informații de război au, pe de o parte, un rol politic, de a defini, de a profila clar țările combatante, pe cele neprietenoase. Cum le numește de obicei Moscova, țările neprietene. E clar că România este inclusă pe această listă a Moscovei, fiind țară membră a Uniunii Europene, a NATO și aplicând sancțiunile la adresa Rusiei. Ne putem aștepta ca și în perioada următoare să apară astfel de informații care să acuze România de implicare, de participare, chiar și indirectă, la războiul din Ucraina.

Reporter: Cât de serios trebuie să le privim, domnule profesor? Poate la nivel instituțional ar fi cel mai important de văzut cum trebuie să răspundă România la acest tip de provocări. Cred că le putem numi așa.

VN: Nu atât informațiile în sine, pe care le propagă Moscova sunt amenințătoare. Nici nu cred că este prea mult de făcut sau de discutat pe tema lor. Dimpotrivă, a le dezbate, a le contra, a le contrazice, a încerca să arătăm că nu sunt adevărate nu ar face decât să întrețină o discuție inițială în jurul lor. Însă, cred că este foarte serios faptul că din acest moment acțiunile politico-militare ale regimului Putin devin extrem de amenințătoare. Și ele nu mai sunt amenințătoare de mult doar la adresa Ucrainei, ci la adresa întregii Europe. Rusia a pornit un război împotriva Europei, împotriva ordinii europene de securitate post război rece. Ne putem aștepta, din păcate și la varianta extinderii războiului dincolo de frontierele Ucrainei, la alte țări din vecinătate, la țări din regiune.

Rep: Vă referiți în special la țări care nu sunt în NATO sau Rusia ar putea trece și de asta?

VN: În special primele vizate ar fi, în opinia mea, țările care au făcut parte din fostul spațiu sovietic. Mă refer la Republica Moldova, care se știe că are pe teritoriul ei, mai precis în regiunea transnistreană, trupe rusești. Dar poate și Georgia. Republica Moldova ar fi prima vizată de o eventuală extindere a războiului dacă lucrurile se complică în Ucraina, iar Putin dorește neapărat să ocupe întreaga Ucraină și să obțină căderea Kievului.

Rep: Am văzut că Finlanda și Suedia au fost amenințate destul de clar. Sunt state cu ambiții către NATO...

VN: Cred că nu putem exclude nici țări ale Uniunii Europene aflate pe flancul estic sau care au vecinătăți cu Rusia. Poate că țările aflate în NATO, cu statut de membri ai Alianței beneficiază de prevederile articolului 5 al Tratatului și să spunem că ar fi cele mai apărate. Dar nu aș exclude în acest moment ca regimul Putin, aflat în disperarea de a impune dorința sa în întreaga regiune, să atragă în război chiar și țări ale NATO, din păcate. În acest moment orice este posibil. Sugestia mea ar fi și sunt convins că lucrul acesta se întâmplă, se iau în considerare cu seriozitate absolut toate opțiunile posibile și toate amenințările posibile.

Rep: Dar, trăgând linie, domnule profesor, mesajul dumneavoastră este unul care trimite la calm și la faptul că cel mai probabil Rusia se va limita la a da lecția pe care încearcă acum să o dea în Ucraina?

VN: Da, sigur că mesajul trebuie să fie unul de calm, de echilibru, dar în același timp unul de luciditate. Suntem îngrijorați. Suntem atenți. Suntem vigilenți. Ne uităm la tot ce se întâmplă în jurul nostru. Știm că situația în acest război este foarte gravă și că se poate extinde. Dar aceste informații, în sine, e clar că fac parte dintr-o regie, dintr-un joc de scenă al Rusiei, care, în mare parte, este pentru publicul intern, prin care să portretizeze ca dușmani pe toată lumea din regiune, din occident, din Europa. Însă nu ne putem considera garantat în afara posibilității de extindere a conflictului. Trebuie calm, dar în același timp seriozitate maximă în abordări.

Ascultă:

 
Profesorul Valentin Naumescu, despre pericolul reprezentat de Rusia