Bugetul Programului Anghel Saligny a fost suplimentat. Unde se duc banii?

anghel-saligny.png

Sursa imaginii: 
mdlpa.ro

Bugetul Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" a fost suplimentat miercuri de Guvern. Încă 15 miliarde si jumatate de lei se duc spre acest program, suma totală ajungând la 65 de miliarde și jumătate. Banii vor fi folosiți pentru modernizarea drumurilor, extinderea reţelelor de apă şi canalizare şi extinderea reţelei de gaz", promite premierul. 

Problema este că programul nu este deloc transparent ceea ce face imposibil de stabilit și cât de eficient este. E una din probleme, explică la RFI Septimius Pârvu, specializat în bună guvernare la Expert Forum.

Septimius Pârvu: Până în acest moment noi știm doar câte proiecte au fost depuse. Nu am văzut o listă finală a proiectelor aprobate. Suplimentăm acea sumă care deja era mare, 10 miliarde de euro, cu încă 15 miliarde de lei, fără a ști exact pentru ce îi dăm.

Anul trecut, în momentul în care s-a discutat programul Saligny, noi am criticat suma deja ridicată, de 50 de miliarde, care este alocată pentru acest program, în condițiile în care o parte semnificativă din problemele din PNDL au fost preluate sau cel puțin nu au fost rezolvate în ceea ce privește implementarea programului Anghel Saligny.

Cu alte cuvinte, credem că oricum acea sumă de 50 de miliarde era nerealistă, în condițiile în care vedem și anii trecuți cum s-a întâmplat.

Avem plăți care au fost plătite prin fondul de rezervă pentru că nu erau bani. Au fost aduși bani prin fondul de rezervă ca să plătească datorii restante. Vedem că din 2013, de când a început primele două PNDL-uri, nici până în momentul ăsta nu s-au terminat. În momentul ăsta încă se mai implementează proiecte, deși trebuiau să fie finalizate.

Discutăm de o sumă foarte mare de bani în condițiile în care nu am rezolvat niște chestiuni esențiale în program. Prima dintre ele este modul în care se alocă acești bani. Criteriile nu sunt foarte clar și sunt deschise către arbitrar.

Aceasta ar fi fost prima chestiune pe care ar fi trebuit să o rezolve Guvernul până să înceapă implementarea programului. Dar nu am văzut nimic în acest sens. În schimb vedem că se mai dau încă 15 miliarde. Vorbim despre niște bani pe care nu știu dacă avem de unde să îi dăm.

Rep: Premierul Nicolae Ciucă spunea că această suplimentare este „necesară pentru a putea să acoperim tot ceea ce înseamnă solicitările venite din teritoriu și este îndreptat preponderent către această asumare a noastră de a elimina diferențele de dezvoltare dintre județe”. A spus Nicolae Ciucă. Dacă ar fi să analizăm declarația, unde s-ar duce banii?

SP: Până să fi discutat de încă 15 miliarde, de un total de 65 de miliarde despre cât vorbim acum, ar fi trebuit, în primul rând, să vedem cum arată România după primele două etape ale programului PNDL.

Ca să fim foarte sinceri, este o continuare a PNDL-ului un pic schimbată pe ici, pe colo. În acest moment noi ar fi trebuit să știm ce efect au avut investițiile de până acum până să ne apucăm să aprobăm alte câteva mii de proiecte.

Mă îndoiesc că în acest moment ministerul știe exact ce a fost bine și ce a fost rău din PNDL. De exemplu, noi am cerut să se facă un studiu de performanță pentru a înțelege exact care sunt problemele în urma implementării primelor două etape. Nu poți să te apuci să investești în continuare până nu știi ce ai făcut până acum, după zece ani.

După cum vedem și în rapoartele Curții de Conturi și avem și noi la Expert Forum numeroase rapoarte pe aceste teme, sunt numeroase probleme legate de aprobarea și de implementarea programului și a proiectelor la nivel local. Unele dintre ele nu sunt rezolvate. Nu mai vorbesc că au fost inclusiv numeroase cazuri de corupție. Noi am arătat cum firme abonate la partid câștigă foarte multe contracte.

Cred că în momentul ăsta toate aceste întrebări nu au fost răspunse. Nu știm exact cum va arăta implementarea programului în continuare. O altă problemă era, de exemplu, cât personal este dedicat în minister pentru a face controale, pentru a vedea că aceste proiecte sunt implementate.

Este foarte ușor să împarți în stânga și în dreapta bani atât timp cât nu ai mecanismele să vezi ce se întâmplă. De asemenea, deconturile se fac pe baza unor documente pe care le trimit primarii.

Dar noi știm pe bune dacă toate aceste proiecte chiar au fost realizate? Noi asta vom încerca să facem în perioada următoare, să mergem cât mai mult pe teren să vedem câte din proiectele finalizate pe hârtie chiar există în teritoriu. Este foarte ușor să dai alți bani.

Sigur că este un subiect politic, la urma urmei. Cred că acest gen de program este necesar. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Chiar cred că este necesar. Dar până nu rezolvăm toate aceste probleme fundamentale este foarte complicat să discutăm despre un program funcțional. Să nu uităm cum a fost aprobat anul trecut în contextul în care erau alegeri pentru președinția Partidului Național Liberal. Practic ăsta era asul candidaților, faptul că se împart bani la nivel local. Mai este o chestiune care trebuie menționată.

Acest program, deși este unul competitiv, conține sume alocate pentru fiecare localitate din România, ceea ce ne ridică un semn de întrebare, apropo de întrebarea dumneavoastră. De fapt, cât de competitiv este el? Cât de mult trebuie să meargă în zone mai bogate sau în zone mai sărace când absolut toată lumea primește câte ceva? Pare mai degrabă un mecanism care să mulțumească pe toată lumea de la toate partidele, să fie bine.

Rep: De la toate partidele sau opoziția rămâne uitată?

SP: Pentru prima oară, prin acest program există un minim. De exemplu, comunele primesc 4 milioane de lei. Practic, toată lumea va primi. Ce se întâmplă din restul banilor vom vedea ulterior. Datele pe care le-am analizat noi în ultimii ani arată că tot timpul cine este la putere este favorizat și are șanse să primească mai mulți bani.

Dar faptul că există această alocare transversală pentru absolut oricine, fie că ești cel mai bogat municipiu, fie că ești cea mai săracă comună, arată că nu este chiar așa de competitiv, la urma urmelor. Ce am mai solicitat noi și cred că ar fi foarte important este să vedem cum s-au făcut aceste alocări.

Cum se aprobă puținele și neclarele criterii care există. Să vedem o listă cu niște numere, cu niște statistici. Să vedem cum s-au aprobat aceste statistici pentru a înțelege cât de just și clar este mecanismul de alocare. Nu vrem să vedem doar un ordin de ministru cu o listă de localități care au primit bani, așa cum s-a întâmplat până acum. Asta nu îți zice de ce unii au luat și alții nu au luat. Iar cererile care au fost depuse de primării sunt destul de succinte. Trebuie să înțelegem dacă acest program chiar încearcă să rezolve problemele locale sau mai degrabă încearcă să mulțumească politic primarii și să obțină sprijin pentru Guvern.

Rep: Oare asta să fie ultima suplimentare la care asistăm? Știu că e o întrebare grea.

SP: E greu de estimat. Probabil că nu va fi ultima. Probabil că va continua și acel mecanism, despre care vorbeam mai devreme, de alocări prin fondul de rezervă pentru a plăti propriu-zis deconturile. Mi se pare că pur și simplu ne jucăm cu niște bani pe care nu îi avem.

Probabil că la un moment dat ne vom trezi cu o gaură. 65 de miliarde este o sumă foarte mare. Să nu uităm că aceste fonduri ar fi trebuit să fie o alternativă pentru primăriile care nu puteau atrage fonduri europene.

Nu cred că ar trebui să hrănim comunitățile din bani românești, care sunt mai susceptibili la comportamente mai puțin legale. Sunt mai puțin transparenți decât banii care sunt obținuți din surse europene. Nu cred că ar trebui să obișnuim comunitățile cu astfel de fonduri.

Cred că pur și simplu, în primul rând, ar trebui să vedem în ce măsură putem să facem această dezvoltare din bani europeni. De abia după aceea să mergem la fondurile bugetare. Nu cred că este o practică utilă. Nu face decât să obișnuiască comunitățile cu astfel de bani, care sunt mai ușor de alocat, de implementat și, până la urma urmei, mai greu de monitorizat. 

 

 
Septimius Pârvu, specializat în bună guvernare la Expert Forum