Condamnarea lui Putin pentru crime de război, între declarații politice și proceduri juridice complicate

putin_30_0.jpg

Sursa imaginii: 
Reuters/Sergei Karpukhin

Premierul Nicolae Ciucă a condamnat vineri, în cadrul unei dezbateri organizate de Institutul Aspen, crimele de război ale Rusiei în Ucraina. Atacurile rusești din Mariupol,  Herson, Harkov sau  Kiev sunt „adevărate crime împotriva umanității”. România, alături de alte 38 de state, a cerut ca Rusia să fie investigată pentru comiterea de crime de război iar acest lucru a permis accelerarea anchetei Curții Penale Internaţionale, a declarat, de partea sa, ministrul de externe Bogdan Aurescu. Dar cât de simplu se va ajunge la un verdict și ar putea acesta să se aplice și președintelui rus sau conducerii politice și militare de la Moscova sau rămânem la nivel de declarații politice?

Judecătorul Răzvan Horațiu Radu, profesor la Facultatea de Drept a Universității din Iași, spune la RFI că lucrurile nu sunt deloc simple, deși justiția penală internațională a progresat enorm în ultimii 100 de ani iar procesul de la Nuremberg și procesele de la Tribunalul de la Haga pentru fosta Iugoslavie au schimbat procedurile și au adus standarde internaționale tot mai clare. Teoretic, de crimele de război se poate ocupa Curtea Penală Internațională și tribunale ad hoc, cum a fost cel care s-a ocupat de conflictul din fosta Iugoslavie. CPI a început deja o anchetă în Ucraina dar nici Federația Rusă și nici Ucraina nu sunt părți ale Statutului de la Roma din 1998 privind crearea Curții Penale Internaționale, întrucât nu l-au ratificat. Totuși, spune judecătorul Horațiu Radu, ancheta e legitimă în condițiile în care, ulterior, Ucraina  a recunoscut competența Curții de a cerceta faptele săvârșite pe teritoriul său începând cu anii 2013-2014. Prin urmare, Curtea Penală Internațională este competentă cu privire la eventualele crime de genocid, de război, crime împotriva umanității sau de agresiune săvârșite ca urmare a conflictului din Ucraina. Dar dacă Rusia nu va recunoaște un eventual verdict, așa cum nu se mai supune nici verdictelor Curții Europene pentru Drepturile Omului după denunțarea Convenției și părăsirea Consiliului Europei? De obicei, verdictele CPI  sunt obligatorii dar mecanismele de executare nu sunt încă puse la punct și aici va fi noul efort cerut justiției penale internaționale, spune la RFI Horațiu Radu. Așadar, un eventual proces va lua timp iar condamnările, care pot viza statele implicate în conflict sau indivizi, se vor lăsa așteptate. Până atunci, Rusia și conducerea de la Moscova beneficiază în fața justiției internaționale de prezumția de nevinovăție. Ascultați interviul cu judecătorul Horațiu Radu integral...   

 

 

 
Judecătorul Răzvan Horațiu Radu, profesor la Facultatea de Drept a Universității din Iași