NATO a început un exercițiu militar de amploare în Norvegia. La manevre participă și Suedia și Finlanda

nato.jpg

Militari NATO în timpul exercițiului militar ”Cold Response”, Norvegia, martie 2022
Sursa imaginii: 
Facebook / NATO

Începând de luni, 14 martie, NATO desfășoară un exercițiu militar major în Norvegia, un exercițiu care are loc o dată la doi ani și se va încheia la data de 1 aprilie a.c. Numele său este Cold Response. 30.000 de soldați din mai multe țări se vor antrena în nordul îndepărtat, în condiții de frig extrem. Mikaa Mered, profesor de geopolitică polară, explică într-un interviu acordat RFI semnificația acestui eveniment.

Aceste manevre, la care participă 27 de țări, au fost planificate de mult timp și vor fi în special defensive, relatează corespondentul RFI la Stockholm, Frédéric Faux. Pentru a nu stânjeni Rusia, ele vor avea loc departe de frontierele sale, cele mai apropiate exerciții având loc la peste 450 km distanță. Cu toate acestea, "etalarea" a 14.000 de soldați de infanterie, 8.000 de marinari și 8.000 de membri ai forțelor aeriene, care va dura până la sfârșitul lunii aprilie, riscă să irite autoritățile de la Moscova și mai mult.

Pentru NATO, este vorba de a vedea cum pot lupta aceste elemente diferite într-un mediu ostil, cel din Nordul Îndepărtat. Mai ales că Arctica și Țările Baltice ar putea fi următoarele ținte ale lui Vladimir Putin.

O altă posibilă sursă de conflict este faptul că Suedia și Finlanda participă la aceste manevre. Cele țări nu sunt membre ale NATO, dar au devenit foarte apropiate de această organizație de când Rusia a anexat Crimeea în 2014. Așa cum este tradiția militară, NATO a invitat Rusia să participe la manevre în calitate de țară observatoare. De data aceasta Rusia a refuzat.

RFI: Cold Response este un exercițiu NATO planificat de mult timp, dar care vine într-un context tensionat...

Mikaa Mered: Va fi foarte cald în Arctica. Dar este perfect normal să fie cald sau, cel puțin, ca armatele NATO să se antreneze în Arctica. Există trei motive pentru aceasta: în primul rând, în afară de transmiterea unui mesaj către Rusia, este vorba de o chestiune de pregătire în acest mediu strategic. Un mediu pe care americanii și ceilalți - în afară de statele din regiune - nu prea îl controlează sau trebuie să îl stăpânească, în legătură cu redeschiderea unui flanc nordic în contextul unui potențial conflict cu Rusia. Rusia nu este niciodată menționată în acest tip de exercițiu.

Al doilea motiv este pur și simplu faptul că exercițiul Cold Response 2020 a fost scurtat din cauza pandemiei. Acest lucru a fost o preocupare, în special pentru francezi, care plănuiseră să scoată în larg portavionul Charles de Gaulle. Nava amiral a flotei franceze a trebuit să se întoarcă în grabă în portul său de origine, Toulon.

Al treilea motiv este, evident, contextul actual. NATO reinvestește în Arctica nu pentru a anticipa un război în Arctica, ci pentru că un conflict major în altă parte va fi probabil exportat în Arctica, în special dacă este vorba de un conflict în Ucraina.

Nordul Îndepărtat este un teren dificil pentru efectuarea manevrelor, și este și mai dificil atunci când sunt implicați zeci de mii de soldați...

Subiectul este interoperabilitatea. Este vorba de controlul problemelor climatice. Există, de asemenea, o problemă majoră, și anume controlul spațiului maritim de la suprafață, în care rușii încearcă să se repoziționeze. Evident, dacă un conflict deschis ar fi exportat în Arctica, ar fi orice altceva decât ceva clasic. Nu ar fi un conflict terestru, așa cum vedem în Ucraina, ci unul care să mobilizeze toate forțele armate, în special forțele aeriene și navale. De fapt, instruirea pentru a avea capacitatea de a stăpâni toate mijloacele de acțiune și de apărare este o condiție absolut necesară pentru protecția Arcticii.

Rușii au fost invitați la aceste manevre în calitate de observatori. Ei au spus că nu vor veni. Le vor observa totuși cu atenție?

Așa cum fac de fiecare dată! Nu este prima dată când sunt invitați și nu vin. A existat o cooperare militară, inițiată de partenerii occidentali ai Rusiei, încă de la începutul anilor 2010. Această cooperare militară în Arctica a fost subminată de anexarea Crimeei în 2014. Dincolo de războiul din Ucraina, se pune acum întrebarea ce fel de cooperare doresc celelalte șapte țări arctice să aibă cu Rusia. Dintre aceste șapte țări, cinci sunt membre ale NATO. Celelalte două sunt Suedia și Finlanda, care participă, de asemenea, la exerciții.

Cold Response 2022 se desfășoară într-un context diplomatic și mai complicat. Din cauza războiului din Ucraina, aceste șapte țări au decis, în timpul președinției ruse a Consiliului Arctic, să nu mai coopereze în cadrul acestei organizații și să nu participe la niciunul dintre evenimentele organizate de Rusia până în mai 2023 sau până la sfârșitul războiului din Ucraina. Prin urmare, acest exercițiu se desfășoară în acest context de tensiuni diplomatice și militare ridicate.

 

Traducere de Vrabii Nadina după interviul publicat de rfi.fr