Statele Unite opresc importul de petrol rusesc și pregătesc noi sancțiuni împotriva Moscovei
biden.png

Corespondentul RFI în SUA despre noua rundă de sancțiuni împotriva Rusiei:
Noua strângere a chingii a venit cu forță inevitabilității.
"Rusia va continua poate să avanseze lent, la un preț cumplit pe câmpul de luptă, dar e deja clar că Ucraina nu va fi niciodată un trofeu pentru Putin. Va reuși să cucerească orașe, dar țara n-o va ocupa. Dacă nu răspundem acum la asaltul asupra păcii și stabilității globale costul, pentru noi și pentru libertate, va fi mult mai mare în viitor".
Calculul Washingtonului, calcul riscant în aceste vremuri tulburi, este că acest cost, ce trebuie plătit astăzi--e de ordinul evidenței morale--va sfârși prin a afecta mai mult Kremlinul decât consumatorul intern și în subsidiar destinul politic al președintelui și legislatorilor Democrați ce riscă să-și piardă majoritatea în alegerile din noiembrie. Rusia, primul exportator și al treilea producător al lumii, exportă mai bine de 7 milioane de barili zilnic. 2,3 milioane din această cantitate a mers anul trecut către țări care la această ora nu sprijină regimul de sancțiuni aplicat Rusiei. Moscova este al doilea furnizor de petrol brut al Chinei, după Arabia Saudită, dar cu o pondere relativ scăzută, doar 15%. În ce măsură Beijing-ul va mări această pondere, reducând impactul sactiunilor asupra Kremlin-ului, este principala necunoscută a ecuației. O altă necunoscută va fi atitudinea Indiei, care importă 85% din cei 4,3 milioane barili consumați zilnic, dar numai 3% din Rusia.
"E pur și simplu fals că politica Administrației inhibă producția internă de energie. În primul an al mandatului meu--an de pandemie--companiile petro-gaziere au pompat mai mult petrol decât în primul an al mandatului predecesorului meu. Ritmul actual ne va permite să batem recordul de producție anul viitor,"
a precizat Joe Biden.
Statele Unite au consumat anul trecut aproximativ 19, 69 milioane barili de petrol zilnic, 20% din consumul total mondial, mai mult decât întreaga Uniune Europeană. Pentru anul viitor se prevede un spor intern de 760.000 barili zilnic--o bună parte extrași prin fracturare hidraulică-- pentru un total de 12 milioane, în condițiile în care cererea globală zilnică se așteaptă să atingă într-un răstimp scurt nivelul de 100,6 milioane barili. Pentru a compensa importul rusesc, Administrația contează în primul rând pe Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, cu Irak-ul--a cărui producție poate fi revitalizată--dar și Venezuela și chiar Iran-ul (cu potențialul de a pune în joc 1,3 milioane barili zilnic) în planul doi.
Factorii decizionali de la Washington vor să depășească însă cadrul conjunctural.
"Această criză este un avertisment: pe termen lung, pentru a ne proteja economia trebuie să realizăm independența energetică. În ultimele luni am accentuat, în conversații cu prietenii europeni, necesitatea că și ei să-și reducă treptat dependența de petrolul rusesc. Ar trebui să fie un impuls pentru noi să accelerăm tranziția către energia curată, către un viitor în care, împreună, să atingem un grad mai înalt de independență. Asta va însemna că tirani precum Putin nu vor putea folosi combustibilii fosili că arme împotriva altor națiuni".
"Războiul din Ucraina va lăsa Rusia mai slabă, restul lumii mai puternică", a mai spus șeful Casei Albe, reluând o formulă din Discursul Privind Starea Națiunii.
"Când ești politician occidental sfârșești prin a trebui să alegi opțiunea mai puțin proastă. Impactul economic este uneori inevitabil. În acest caz, Vestul în sens larg a hotărât că la agresiunea asupra Ucrainei trebuie ripostat, că sistemul democratic instaurat după 1945 merită apărat, că trebuie să plătim un preț economic atunci când ucrainienii plătesc cu viețile lor",
a considerat expertul de la Consiliul Atlantic, Brian O'Toole.