”Vin rușii”? – îngrijorare și nervozitate în Suedia

soldati_suedia.png

Soldați suedezi patrulând în portul Visby din Insula Gotland, 13 ianuarie 2022
Sursa imaginii: 
© Karl Melander, TT News Agency, AFP via France24

La scurt timp după ce Rusia a început să maseze trupe la granița cu Ucraina, mai multe nave rusești de război din Marea Baltică s-au apropiat de coasta suedeză. Mișcările survin după ce drone de origine necunoscută au fost reperate survolând centrale nucleare de pe teritoriul Suediei. Vechile temeri ale scandinavilor cu privire la o posibilă invazie a Rusiei revin în actualitate. France24 analizează atmosfera din țara scandinavă:

Forțele armate suedeze au raportat la mijlocul lunii ianuarie că șase nave rusești de război „amfibie” și-au părăsit baza navală din Kaliningrad, o enclavă rusească între Polonia și Lituania, pentru a intra în Marea Baltică. Deși nu este ceva neobișnuit ca navele rusești să se deplaseze în zonă, numărul acestora este mai mare ca de obicei.

Suedia a luat imediat aceste mișcări ca pe niște semnale de avertizare, făcând referire la „situația în schimbare privind securitatea în Europa și în zona Mării Baltice”, reacționând prin întărirea prezenței sale militare pe insula Gotland, în sud-vest. În mai puțin de 48 de ore, pe insula cu 60.000 de locuitori au apărut soldați și tancuri blindate, scenă nemaivăzută de zeci de ani.

„Odinioară era destul de comună prezența armatei în zonă, dar apoi nu a mai fost cazul. E surprinzător ce se întâmplă", spune un rezident pentru cotidianul național Dagens Nyheter.

Drone suspecte

În același timp, poliția suedeză a primit mai multe sesizări cu privire la drone de dimensiuni deosebit de mari care au survolat cele trei centrale nucleare ale Suediei – Oskarshamn, Ringhals și Forsmark – precum și cel puțin două aeroporturi, zona extinsă a Stockholmului și palatul familiei regale din Drottningholm. Originea dronelor nu a fost stabilită, iar pe 17 ianuarie, Agenția suedeză de informații a anunțat că a preluat ancheta.

Incidentele au alarmat Suedia. În ultimele săptămâni, au apărut speculații cu privire la ceea ce ar putea presupune o potențială amenințare din partea Rusiei pentru această țară cu 10 milioane de locuitori.

În timp ce unele publicații au vorbit despre cât de mult ar putea rezista apărarea Suediei în cazul unui atac rusesc, altele au analizat motivele care ar putea face din Suedia o țintă militară interesantă. Unele canale mass-media au găzduit, de asemenea, chat-uri live în care experții în apărare au răspuns întrebărilor publicului cu privire la situația de securitate din ce în ce mai tensionată din regiune.

A fi sau a nu fi în NATO

Discuțiile privind aderarea Suediei la NATO au revenit de asemenea, așa cum se întâmplă de altfel o dată la câțiva ani. Dar de data aceasta dezbaterea a fost alimentată și mai mult de insistența Rusiei ca alianța militară transatlantică să nu accepte noi membri, în special Ucraina. Deși guvernul socialist și-a reiterat recent vechea poziție conform căreia Suedia va rămâne „liberă de alianțe”, majoritatea suedezilor consideră că aderarea la NATO ar trebui să fie o deciziea propriei lor țări, și nu una impusă de Rusia.

Săptămâna trecută ministrul suedez de externe, Ann Linde, și omologul său finlandez, Pekka Haavisto, a cărei țară nu este nici ea membră a NATO, au demonstrat această opinie prin întâlnirea cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la Bruxelles pentru un „dialog” cu privire la „aprofundarea parteneriatului lor".

Temerile Suediei față de Rusia datează de sute de ani, în principal din cauza planurilor contradictorii de expansiune în teritoriile care acum aparțin Finlandei. În cele din urmă, Rusia a câștigat statutul de superputere europeană și de atunci, expresia „Vin rușii!” (Ryssen kommer!) a devenit un leitmotiv în Suedia.

La apogeul Războiului Rece din anii 1980, și pe măsură ce fosta Uniune Sovietică și Statele Unite ale Americii se aflau în cursa pentru deveni prima superputere nucleară din lume, proximitatea Suediei față de Rusia și observarea mai multor presupuse submarine rusești în arhipelagul Stockholm au alimentat temerile în rândul suedezilor.

Malin Rising, jurnalistă suedeză, a crescut în orașul de coastă Nynäshamn (situat la 60 km sud de Stockholm) și amintește de aceste tensiuni: „Prietenii mei și cu mine ne cățăram pe stânci și ne uitam la Marea Baltică pentru a vedea dacă zărim vreun submarin [rusesc]. Așa ne jucam pe atunci”, spune aceasta. „Îmi amintesc, de asemenea, că oamenii discutau unde să găsească cel mai apropiat adăpost antiaerian în cazul în care vin rușii.”

De atunci, unele dintre aceste adăposturi au fost transformate în centre de de date, un simbol al percepției schimbătoare a Suediei cu privire la amenințarea rusească.

În 2010, la mai bine de 20 de ani de la căderea Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece, teama Suediei față de ruși s-a risipit oarecum, iar guvernul a decis să desființeze serviciul militar obligatoriu, care era în vigoare din 1901.

Dar numai șapte ani mai târziu, țara a reactivat recrutarea militară, în contextul anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea în 2014 și al creșterii activității militare în vecinătatea Suediei. S-a deciz atunci recrutarea de militari de ambele sexe și restabilirea unei garnizoane pe insula Gotland (în mijlocul Mării Baltice, în dreptul Kaliningradului).

Gotland, o insulă strategică

Insula Gotland și locația sa geografică strategică în Marea Baltică se află în prezent la baza temerilor Suediei față de Rusia. Situată la doar 300 de kilometri nord de baza navală Kaliningrad, nu departe de cele trei țări baltice (în trecut sovietice), Estonia, Letonia și Lituania.

Cu alte cuvinte, cine controlează Insula Gotland are cale liberă de acces la țările baltice.

Mai mult de atât, toate cele trei state baltice fac parte din NATO, ceea ce înseamnă că restul membrilor, inclusiv Statele Unite – ar fi obligați să le vină în ajutor în cazul unui atac, în conformitate cu articolul 5 privind apărarea colectivă.

„Pentru a-și ajuta aliații, americanii ar trebui să trimită avioane rapid și să zboare deasupra Mării Baltice. Dar dacă rușii ar prelua controlul asupra Gotlandului, ar putea folosi rachete antiaeriene și roboți de coastă, ceea ce ar îngreuna foarte mult accesul SUA în zonă”, spune Magnus Christiansson, cercetător în strategie militară la Swedish Defence University.

Christiansson explică de asemenea că  o preluare de către Rusia a țărilor baltice ar fi devastatoare pentru ordinea mondială: „Ar zdrobi total credibilitatea NATO, nu ar mai rămâne nimic din ea, având în vedere că este construită pe temeiul Articolului 5, toți pentru unul, și unul pentru toți. Ar fi un dezastru”.

Cercetătorul adaugă că, în situația în care s-ar dovedi că rușii se aflau de fapt în spatele zborurilor cu drone amintite mai sus, cel mai probabil acestea ar reprezenta o încercare de a-i intimida pe suedezi, nimic mai mult. „Desigur, aceștia știu deja unde se află centralele, cât despre palatul regal, toată lumea are idee unde se află”, glumește acesta... „Reprezintă o modalitate deloc costisitoare de dezechilibrare, la nivel psihologic”.

În data de 18 ianuarie, toate cele șase nave de război rusești părăsiseră Marea Baltică. Totuși, trupele suedeze de pe Gotland au rămas pe loc.

 

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France 24