Germania, pas înapoi de la ”ortodoxia bugetară”?

sanchez_scholz.png

Cancelarul german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sanchez după convorbirile oficiale de la Madrid, 17 ianuarie 2022
Sursa imaginii: 
AFP - Oscar del Pozo via rfi.fr

Cancelarul german Olaf Scholz l-a vizitat pentru prima dată, luni, pe omologul său spaniol și colegul social-democrat Pedro Sánchez. Unul dintre punctele cheie în discuțiile celor doi lideri a fost cel al flexibilizării Pactului de Stabilitate și Creștere, suspendat pe perioada pandemiei și care ar trebui repus în vigoare din 2023.

Spania, alături de Franța și Italia susțin flexibilizarea restricțiilor bugetare, printre care deficitul de cel mult 3% din PIB, pentru a finanța digitalizarea și înverzirea economiilor.

Dar va renunța Germania la așa-zisa ortodoxie bugetară? Și, mai mult, se va putea constitui o axă social-democrată între Madrid și Berlin? Presa europeană vede unele semne.

Presa spaniolă a vorbit mult în zilele acestea despre chimia dintre cei doi șefi de guverne, considerând că aceasta poate sta la baza unei axe solide Berlin-Madrid. Dar și diferențele sunt considerabile.

Spania, la fel ca Franța și Italia, ar saluta mai multă flexibilitate în problemele deficitului și datoriei. Și există diferențe și în ceea ce privește politica energetică. Germania nu are deocamdată intenția să renunțe la gazul rusesc, la fel cum nu vrea să audă vreo discuție despre energie nucleară.

Există însă și interese comune. Șefii guvernelor de la Madrid și Berlin  au declarat că împărtășesc „viziunea progresului social și economic”. De asemenea, ei au declarat că a venit timpul ca guvernele social-democrate să orienteze UE către politici sociale incluzive.

Pactul de Stabilitate şi de Creştere, care limitează deficitul public şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, rămâne însă un subiect sensibil.

După cum transmite Agerpres, care a reluat declarațiile celor doi lideri, în virtutea Pactului, deficitul public al statelor membre nu trebuie să depăşească 3% din PIB, iar datoria lor publică trebuie să fie de cel mult 60% din avuţia naţională.

Cheltuielile publice generate de pandemie au dus la o creştere a nivelului datoriilor, pentru 2021, estimate la aproape 115% din PIB la în Franţa şi la aproape 122% în Spania. În aceste condiții, este greu de revenit foarte repede la cifrele din Pactul de Stabilitate, fără măsuri de austeritate majore, de neconceput în situația actuală.

 

Deschidere pentru discuții

La Madrid, cancelarul Olaf Scholz a spus că acordul trebuie să continue să servească drept "bază bugetară” în Europa.

Totuși, atât Olaf Scholz, cât şi ministrul său de finanţe, liberalul Christian Lindner, s-au declarat în ultimele săptămâni deschişi discuţiilor cu privire la aceste reglementări comune, urmărindu-se în acelaşi timp să nu se piardă din vedere disciplina bugetară.

De partea sa, premierul spaniol a atenționat că miza pentru Europa este de a concilia "viabilitatea pe termen mediu a finanţelor publice" şi cheltuielile necesitate de "tranziţia ecologică.

Din acest motiv, a spus Sanchez, discuțiile trebuie să evite "blocajele" cu ţări care susţin poziţii opuse.

Putem observa, totuși, că reacția Berlinului este una cu mult mai puțin rigidă decât se așteptau comentatorii europeni. Când în poziția de ministru al finanțelor în guvernul de la Berlin a fost numit liberal-democratul Christian Lindner, mulți l-au văzut ca pe un adept neclintit al ortodoxiei bugetare. Iată că lucrurile nu stau pe de-a întregul așa.

 

Pragmatismul își spune cuvântul

Și există explicații cât se poate de pragmatice, așa cum arăta Politico, într-o recentă analiză.

Germania însăși are nevoie de un amplu program de investiții publice, pentru a-și pune la punct sistemele de transporturi și comunicații, mult îmbătrânite și pentru a-și finanța tranziția energetică.

La fel, în Țările de Jos, premierul Mark Rutte, unul dintre membrii grupului ”frugalilor”, care se opunea finanțării în comun a datoriilor pentru relansarea post-criză, a promis acum un amplu program de cheltuieli sociale.

Mai multe propuneri despre cum ar putea să fie schimbate regulile bugetare ale Uniunii sunt însă așteptate de la președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară deține mandatul semestrial la conducerea Consiliului Uniunii. Și probabil vom avea primele repere chiar în discursul de astăzi din Parlamentul European.

(Au fost folosite drept surse: Eurotopics, Agerpres, Politico).

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 19 ianuarie 2022