Și totuși, merită să plătim din buzunar pentru Secția Specială?

justitie.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders a declarat pentru cotidianul britanic Financial Times că Bruxelles-ul ar putea aplica sancțiuni României din cauza poziției ”permanente și persistente” a Curții Constituționale împotriva dreptului european. Este pentru prima dată când un membru al Comisiei Europene pune România în aceeași grupă cu Ungaria și Polonia.

În miezul dezbaterii se află Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, pe care guvernele de centru-dreapta au promis să o desființeze. Dacă România va persista în conflictul cu instituțiile europene, vor urma sancțiuni financiare. Merită, oare, să plătim cu toții pentru Secția Specială?

Mai întâi de toate, aceia care jură pe Constituția României în contra legislației europene ar trebui să explice la ce se referă exact Articolul 148 din Constituția României, având ca titlu Integrarea în Uniunea Europeană.

”(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Mai trebuie spus că introducerea acestui articol în Constituția României a fost aprobată prin referendum, în 2003, cu o majoritate de aproape 90%. Greu de susținut unde a fost ”dictatul” care i s-ar fi impus poporului român, așa cum clamează voci suveraniste de la noi.

 

Dar care este pericolul pentru România?

Apoi, cei care văd un conflict între legea fundamentală a țării și Tratatul european ar trebui să ne explice foarte clar care este, în realitate, pericolul pentru România? Ce articole din Tratat o împiedică să se dezvolte și să se afirme plenar?

Egalitatea cetățenilor, dreptul de a locui, de a învăța, de a lucra sau de a investi în orice stat membru, respectarea drepturilor omului și ale minorităților? Ce anume?

Niciunul dintre contestatari nu a dat o explicație clară. Deocamdată, singurele urmări vizibile ale supremației dreptului românesc asupra celui european constau în achitarea unor demnitari și înalți funcționari publici acuzați de corupție.

Privind în urmă, vom observa că întregul conflict vine în urma constituirii celebrei Secții Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție. Legalitatea ei a fost reclamată chiar de unii magistrați, care au considerat că înființarea acestui organism încalcă independența justiției, înscrisă atât în Constituția României cât și în dreptul european. Iar Curtea Europeană de Justiție, ale cărei sentințe sunt obligatorii, a considerat că Secția Specială încalcă Tratatul UE, la care România este parte. Și pe care îl consideră, prin însăși litera Constituției, deasupra legislației naționale.

Apoi, ce a făcut această Secție Specială, pentru a fi considerată indispensabilă interesului național? Dacă privim în urmă, vom vedea mai curând acțiuni îndreptate împotriva unor magistrați incomozi.

Aici se detașează dosarul instrumentat al Laurei Codruța Kovesi, pe când fosta șefă a DNA candida pentru postul de procuror-șef al Parchetului European. Și e greu de spus cum era apărată în acest mod România, împotriva unei presupuse agresiuni din partea Bruxelles-ului. Să nu fie în interesul României supravegherea modului în care sunt cheltuiți banii europeni?

Înființată sub guvernele controlate de Liviu Dragnea, Secția Specială ar fi trebuit desființată începând cu 2020, potrivit angajamentelor luate de guvernele de centru-dreapta, ca o condiție necesară pentru ridicarea monitorizării și, probabil, pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Iată că au trecut doi ani și o decizie promisă - și, în aparență, atât de simplu de luat – este tergiversată.

Pentru cât timp? Nu se știe. Dar ceea ce se știe este că timpul se scurge și va veni un moment în care România va fi pusă să plătească amenzi consistente pentru netranspunerea unei decizii obligatorii a Curții Europene.

Dacă nu vom avea bani la buget sau pur și simplu vom refuza să plătim, nicio problemă. Banii ne vor fi opriți din fondurile europene.

Și atunci, chiar merită să plătim pentru Secția Specială?

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 17 ianuarie 2022