Bilanţul anului 2021. Germania

cancelaria_federala.jpg

Sediul Cancelariatului din Berlin
Sediul Cancelariatului din Berlin
Sursa imaginii: 
William Totok

După 16 ani se încheie în Germania era Merkel. O nouă echipă guvernamentală, formată din social-democraţi, ecologişti şi liberali, a preluat executivul, pe care-l conduce, de acum înainte, cancelarul Olaf Scholz. Acesta va continua linia politică şi stilul cancelarei, aşa că „ruptura” produsă de alegerile generale din septembrie va fi una mai degrabă formală, decît fundamentală.

Schimbarea locurilor din sala de şedinţe a deputaţilor din Bundestag (Parlamentul Federal) a fost o acţiune simbolică. Nu toţi erau fericiţi. Liberalii au fost plasaţi pe locurile unde, pînă de curînd, se aşezau creştin-democraţii. Reprezentanţii Uniunii Creştin-Democrate / Creştin-Sociale (bavareze) au fost mutaţi mai spre dreapta, fiind obligaţi să stea de acum încolo lîngă deputaţii partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). În partea stîngă a sălii au rămas deputaţii Partidului Stîngii (Die Linke), avînd-i ca vecini pe cei ai Partidului Social-Democrat, aceştia avînd-i în dreapta lor, pe parlamentarii Partidului Ecologist.

Cele trei partide care, în urma alegerilor din septembrie, alcătuiesc acum coaliţia tripartită, social-democrat/ecologist/liberală, demonstrează prin această modificare cine va conduce destinele Germaniei în următorii patru ani.

Anul 2021 a însemnat pentru Germania sfîrşitul erei Merkel. Trecerea puterii din mîinile cancelarei Merkel în cele ale cancelarului Olaf Scholz nu a stîrnit nici reacţii resentimentare şi nici valuri de nostalgie. Merkel şi Scholz au colaborat foarte bine în coaliţia creştin-democrat/social-democrată. Amîndoi au spus-o şi public. Nu întîmplător, unul a mulţumit celuilalt pentru activitatea comună în acelaşi cabinet.

Scholz va continua linia de guvernare pragamatică a lui Merkel. Chiar dacă se va pune un accent mai mare pe ceea ce în acordul de guvernare a fost definit ca obiectiv social-ecologic.

Gestionarea crizei sanitare şi depăşirea problemelor financiar-economice vor avea repercusiuni asupra proiectelor propuse, atît asupra planului de accelerare a digitalizării, cît şi asupra măsurilor concrete privind protecţia mediului şi înlocuirea producţiei tradiţionale de energie cu forme alternative sau asupra rezolvării problemei migraţiei.

Anul 2021 s-a desfăşurat sub zodia covidului. Adversarii vaccinării, partizanii teoriilor conspiraţioniste şi coronanegaţioniştii au contribuit la creşterea tensiunilor politice între forţele democratice şi forţele radicale. Mişcarea Querdenken (ceea ce într-o traducere aproximativă înseamnă „gîndire transversală” sau „gîndire laterală”) a încercat să coaguleze forţele coronasceptice, bucurîndu-se de sprijinul partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Multe demonstraţii anti-vaccinare, organizate de mişcarea amintită, au degenerat în altercaţii şi violenţe. Nuclee dure de antivaccinişti s-au organizat şi au părăsit spaţiul virtual, anonim. Planul de asasinare a primului ministru din landul estic Saxonia, Michael Kretschmer, de către un grup extremist, confirmă avertismentele Serviciului de Informaţii Interne (Verfassungsschutz).

Potrivit unui Raport al Serviciului, în Germania activează peste 33.000 de extremişti de dreapta. 13.000 dintre aceştia sînt violenţi şi reprezintă un pericol real pentru societatea germană. În mai, Serviciul a anunţat că mişcarea „Querdenken” va fi monitorizată. Serviciul şi-a justificat decizia, arătînd că mişcarea s-a „radicalizat” şi acţionează pentru „delegitimarea” statului de drept. În iunie, fostul minstru de interne Seehofer a declarat în faţa presei că cel mai mare pericol pentru democraţia germană îl reprezintă extremismul de dreapta. Ideea a fost preluată şi de succesoarea sa din noul cabinet, social-democrata Nancy Faeser, care a spus că se va concentra prioritar pe combaterea extremismului.

Şi cancelarul Scholz a anunţat că se va acţiona cu toate mijloacele statului de drept contra celor care răspîndesc ura şi lansează ameninţări cu moartea.

De remarcat în acest context este creşterea extremismului în partea răsăriteană a Germaniei, unde se îmbină forme iraţionale de respingere a măsurilor sanitare cu reziduuri ideologice de tristă amintire, instrumentalizate de partide şi organizaţii.

 

Trecutul în faţa justiţiei

 

La începutul anului, justiţia germană l-a condamnat la închisoare pe viaţă pe asasinul xenofob, din 2020, al prefectului, Walter Lübcke, din Hanau. Pe lîngă acest proces, justiţia a început judecarea unor persoane implicate în acţiuni criminale în perioada ultimului război mondial. Astfel, în februarie a fost pus sub acuzare un bărbat, în vîrstă de 100 de ani. Fostul gardian din lagărul de concentrare din Sachsenhausen a fost acuzat de complicitate la 3.518 de crime. În iulie, a fost condamnat un alt gardian, la doi ani de închisoare cu suspendarea pedepsei. Gardianul, în vîrstă de 93 de ani, a făcut parte din echipa de pază a lagărului de concentrare din Stutthof, situat în apropierea oraşului polonez Gdansk/Danzig. El a fost găsit vinovat de complicitate la crimă în cel puţin 5.232 de cazuri. Un al treilea proces a fost intentat secretarei comandantului de lagăr din Stutthof, în vîrstă de 96 de ani. Aceasta a încercat în septembrie să se sustragă procesului, dar a fost găsită în cele din urmă şi reţinută. Fosta secretară este acuzată de complicitate la uciderea a 11.412 de persoane.

 
 
Bilanţul anului 2021. Germania