De unde va atrage Forța Dreptei votanți? Sau Orban între „floating voters” și „left behind voters”

orban_l.jpg

Ludovic Orban
Ludovic Orban
Sursa imaginii: 
Mediafax Foto/Eduard Vinatoru

Proaspăt plecat din PNL în urma disputelor cu Florin Cîțu, fostul lider liberal Ludovic Orban a anunțat că lansează un nou partid. Forța Dreptei va avea o doctrină bazată pe „ideile validate de marile curente de gândire de centru-dreapta: liberalism, conservatorism și creștin-democrație„, a spus Orban la înființarea partidului pentru care au semnat 16 deputați și senatori. Ce poziție va ocupa acest nou partid pe scena politică, ce electorat vizează și ce șanse are să intre în Parlament la următoarele alegeri parlamentare din 2024? Sunt întrebări pe care RFI i le-a adresat politologului Andrei Țăranu.

Andrei Țăranu: Va fi foarte greu de spus în acest moment ce șanse are peste 3 ani un asemenea partid, care este născut în interiorul Parlamentului, care nu are organizații foarte clar bine stabilite în teritoriu. Cel puțin pentru moment, nu are nici un număr important de primari sau președinți de consilii județene care să îl sprijine pe față. Era de așteptat ca acest partid să se nască. El încearcă să intre pe o falie pe care PNL și USR se bat deja, anume această dimensiune conservator ortodox creștină, pe care o caută atât USR și PNL până să plece domnul Orban, cât și AUR.

Reporter: Încă din urmă cu aproximativ jumătate de an, când Ludovic Orban se pregătea pentru lupta pentru șefia PNL cu Florin Cîțu, s-a făcut remarcat atunci și a surprins cu un discurs din zona aceasta conservatoare, despre familia la români, religie, naționalism și chiar unirea cu Republica Moldova. Acum vedeam că sigla partidului Forța Dreptei e un copac mare, verde, cu rădăcini adânci. Acestea sunt conceptele abordate, pe care s-au construit doctrine politice și în ultima vreme și acest nou partid, AUR. Având în vedere toate aceste lucruri, cum credeți că va arăta această formațiune în materie de doctrină și de un ar putea rupe preponderent electorat?

AȚ: Electoratul pe care îl vizează toate aceste partide este ceea ce noi numim „floating voters” (votanți fluctuanți). Sunt acei votanți care într-un fel sau altul nu sunt de acord cu liniile europene, mai ales cele care sunt considerate progresiste. Pe de altă parte nici nu sunt foarte antrenați într-un proces cognitiv legat de politici publice în ceea ce privește spațiul politic perfect. Mai degrabă ei sunt atrași de persoane, de lideri sau de acțiuni mai radicale. Toate aceste partide caută un nucleu dur, format în jurul vârstei de 40 – 60 de ani. E un nucleu activ în acest moment pe piața economică românească și care este în spațiul rural, în orașele mici sau în marginea orașelor mari. Sunt cei pe care noi îi numim „the left behinders” (n.r. conceptul „left behind voters”, votanții lăsați în urmă), cei pe care au într-un fel sau altul resentimente față de ceea ce se întâmplă în spațiul economic românesc. Mulți dintre ei sunt mici antreprenori, care nu au avut foarte mult succes, muncitori care se află într-un spațiu precar și probabil un spațiu intelectual educațional mai redus în genere în spitale, în zona de asistență socială.

Rep: Descrierea electoratului pe care îl țintește acest partid ce ne poate spune despre strategia politică și despre alegerea pe care o face Ludovic Orban, un membru liberal vechi? A spus tot timpul că aderă la valorile liberale. Acum alege această cale și se îndepărtează de această zonă. E o strategie bună? Considerați că face un compromis poate prea mare?

AȚ: În România, la fel cum s-a întâmplat și cu FIDESZ în Ungaria, liniile astea național liberale s-au dus înspre centru dreapta și apoi complet înspre dreapta. Iar în momentul în care s-a realizat unificarea în 2014 cu PDL, linia naționalistă a început să prevaleze. Probabil că în acel moment și domnul Orban și-a construit o linie politică care să fie mai aproape de acest tip doctrinar, pe care îl găsim în special în Europa Centrală și de Est și mult mai puțin în Europa Occidentală. E greu de spus. Încă nu putem să vedem în ce măsură domnul Orban încearcă să copieze niște politici care au avut succes în Polonia sau în Ungaria. Vom vedea în ce măsură domnul Orban va reuși să genereze rețele pe care AUR pare deja că le are, în special în spațiul religios, atât în spațiul neoprotestant, cât și în cel ortodox. Domnul Orban, venind direct din spațiul protestant, ar putea prin anumite zone să își găsească adepți.

Ascultă:

 
Politologul Andrei Țăranu, despre partidul Forța Dreptei