Debaclul de la mijloc de mandat al lui Zelenski

zelenski.jpg

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei
Sursa imaginii: 
Facebook / Володимир Зеленський

La exact doi ani jumătate de mandat prezidențial, președintele Ucrainei, Volodâmir Zelenski, se află în mijlocul celei mai mari crize politice cu care s-a confruntat până în prezent. Sursa acestei crize este o operațiune ratată a serviciilor speciale ale armatei ucrainene (GUR) împotriva unui grup de mercenari ruși care au luptat în Donbas. Eșecul operațiunii, însă, se datorează nu proastei organizării a serviciilor secrete, ci, din câte se pare, prezenței unei ”cârtițe”, în jargonul profesional al serviciilor secrete, la cel mai înalt nivel în administrația prezidențială a Ucrainei.

Tradițional deja, Volodâmir Zelenski, organizează mari conferințe bianuale de presă, aidoma celor organizate de vecinul nordic al Ucrainei, cu sediul la Kremlin, conferințe care pot dura chiar și 14 ore. De această dată, președintele ucrainean ar fi dorit să marcheze ceea ce în presa ucraineană se numește ”ecuatorul mandatului prezidențial”, adică mijlocul mandatului său de președinte.

Conferința de presă de vinerea trecută, una care a durat ”doar” cinci ore și jumătate, a fost dominată de prestația unui politician defensiv-agresiv, și totodată a unui actor în criză acută de inspirație ajuns președinte.

Zelenski, în dialog cu 32 de jurnaliști, selectați pentru conferință în speranța că vor fi manipulați astfel încât să nu fie prea critici, și-ar fi dorit să treacă în revistă succesele sale în lupta cu oligarhia și gradul avansat de pregătire a armatei în cazul unei invazii rusești. Dar, s-a întâmplat exact contrariul, deoarece conferința de presă a trebuit să fie organizată pe fondul unui scandal care se pare că are tot potențialul să se transforme într-o criză politică și de încredere cronică.

Așadar, motivul pentru care Zelenski s-a trezit înconjurat de o presă atât de ostilă stă ascuns în spatele unei operațiuni secrete a armatei ucrainene care a eșuat în rezultatul unei trădări la cel mai înalt nivel al statului.  

”Wagnergate”

Operațiunea de momire și capturare a 33 de mercenari a început undeva 2018. La capătul acestei operațiuni, serviciile secrete ale armatei ucrainene, realmente ar fi putut aplica o lovitură decisivă FSB-ului rusesc, relevând metodele războiului hibrid cu ajutorul mercenarilor perfectat de Rusia începând cu 2014.

Pe fondul pandemiei de Covid, sute de mercenari care au luptat in Donbass sub umbrela companiei de protecție și securitate ”Wagner”, în realitate o platformă de mercenari sponsorizată de oligarhul rus Ievghenii Prigojin, supranumit și ”bucătarul lui Putin”, așadar, corp paramilitar care prestează servicii militare sub acoperire în interesul statului rus, șomau deja de peste un an în orașele din Rusia.

Ideea serviciilor secrete ucrainene a constat în înființarea unei firme fantome de recrutare, similare cu compania Wagner, firmă care a recrutat mai multe zeci de mercenari cu experiență, foști combatanți împotriva Ucrainei în Donbass, și, care au fost contractați fictiv pentru a păzi platforme petroliere în Venezuela. În realitate, în spatele acestei legende pe care au crezut-o atât mercenarii, cât și serviciile secrete ruse, acești mercenari, au fost momiți în Minsk în iulie 2020, după care ar fi trebuit să fie îmbarcați într-o cursă a companiei aeriene Turkish Airlines, iar în timpul zborului în spațiul aerian al Ucrainei, nava ar fi trebuit pusă la sol sub o amenințare falsă cu bomba, iar, drept urmare a acestei aterizări, grupul de mercenari ar fi fost arestat și deferit justiției ucrainene.

Operațiunea a eșuat în ultima sa fază, înaintea îmbarcării mercenarilor ruși pentru cursa aeriană spre Istanbul, atunci când șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Ermak, a amânat îmbarcarea în baza unui ordin verbal adresat șefului serviciilor secrete a armatei ucrainene, generalul Vasili Burba, ca mai apoi să-l înștiințeze și pe Aliaksandr Lukașenko, prin telefon, se pare, de prezența mercenarilor ”Wagner” pe teritoriul Belarusului. A urmat reținerea acestor mercenari de către KGB-ul belarus și returnarea acestora, teferi și nevătămați, în Rusia.

Suspiciuni de înaltă trădare

La acest moment nici măcar nu putem afirma că Zelenski se află la începutul acestei crize. Criza a început în realitate în august 2020, doar că aceasta a fost ținută sub capacul autorității oficiului prezidențial, timp în care Zelenski se pare că a mințit repetat despre natura acestei operațiuni de spionaj, a rolului său de supervizare a operațiunii, impunând nenumărate restricții asupra corpului de ofițeri GUR și SBU, inclusiv asupra generalului Burba, cel care a gândit și condus această operațiune.

Dar, iată că investigația agenției Bellingcat, cea care a mai cauzat un cutremur de investigație jurnalistică cu un an în urmă despre otrăvirea lui Navalnîi în Rusia, a adus această criză în prim-plan și, din câte se pare, criza numită ”Wagnergate” va eroda puternic restul mandatului de președinte a lui Zelenski.

Conferința de presă de vineri, a fost dominată de încercarea lui Zelenski de a-și justifica decizia de a casa această operațiune și de a îndreptăți doi înalți funcționari de stat, ambii membri ai administrației prezidențiale și apropiați ai președintelui. Ambii înalți demnitari au fost desemnați aproape în unison de presa ucraineană drept ”cârtițe” în serviciul Rusiei.

Este vorba despre Andrii Ermak și Ruslan Demcenko. Dacă cel dintâi este cunoscut ca fiind eminența cenușie a administrației Zelenski, atunci cel din urmă este un funcționar care a făcut carieră în administrația președintelui fugar Viktor Ianukovici și ar fi trebuit lustrat conform legii ucrainene.

 Însă, începând cu iunie 2020, Demcenko a fost numit secretar adjunct al Consiliului de Securitate și Apărare a Ucrainei responsabil pe chestiuni de spionaj. Ei bine, reputați jurnaliști de investigație de la Kiev, au corelat numirea lui Demcenko cu eșecul a nu mai puțin de 7 operațiuni speciale ale serviciilor secrete ale Ucrainei de la numirea sa în funcție.

La acest moment criza ia amploare la Kiev. Așa cum ne-am obișnuit au reapărut în discursul public termenii de maidan și zrada, adică răscoală și trădare. De partea sa, agenția de investigație Bellingcat prin vocea lui Hristo Grozev a anunțat că investigația pe care au publicat-o pe 17 noiembrie este doar începutul. Urmează ca în viitorul apropiat să fie lansat un documentar în baza acestei investigații și, chiar, scenariul acestei operațiuni să servească la turnarea unui film artistic la Hollywood, așa cum a afirmat Grozev. Iar pentru președintele Zelenski, fost comedian profesionist, se pare că nu va mai exista diferență între scenarii de film și scenarii de viață.

 
Debaclul de la mijloc de mandat al lui Zelenski