Trei crize majore la frontierele UE

polonia.png

Sursa imaginii: 
France24

Trei crize majore se amplifică, văzând cu ochii, în vecinătatea răsăriteană a Uniunii Europene: o posibilă ofensivă rusă asupra Ucrainei, fluxul de migranți de la granița răsăriteană a Poloniei - socotit de Varșovia dar și de Bruxelles drept un atac hibrid. Și, în sfârșit, reaprinderea tensiunilor în Bosnia, care riscă să ducă la ruperea statului și reluarea conflictului interetnic.

Să le luăm pe rând.

Ceea ce părea un simplu joc pe hartă riscă să se transforme într-o amenințare cât se poate de reală. După cum relata Bloomberg, Statele Unite ale Americii și-au alarmat aliații din Uniunea Europeană că Rusia ar putea cântări asupra unei potențiale invazii a Ucrainei.

Washingtonul monitorizează îndeaproape concentrarea forțelor ruse în apropierea graniței cu Ucraina, iar mesajul către europeni vine după mai multe rapoarte independente din ultimele zile care vorbeau despre acumulările tot mai mari de trupe și armament la granița răsăriteană a Ucrainei. Potrivit estimărilor Statelor Unite și NATO, ar fi vorba de circa 100.000 de militari ruși.

O situație asemănătoare a mai fost constatată în această primăvară, dar la începutul lunii mai Rusia a dar asigurări că-și retrage trupele. Semnalele arată acum o concentrare puternică a trupelor ruse.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile și a asigurat că Moscova nu are niciun fel de intenții belicoase.

Cu toate acestea, miniştrii de Externe şi Apărare ai Franţei, Jean-Yves Le Drian şi Florence Parly, au emis o declaraţie neobişnuit de directă, după ce s-au întâlnit cu omologii lor ruşi la Paris, afirmând că nu vor permite Rusiei să atenteze la integritatea teritorială a Ucrainei.

 

Polonia sub presiunea migranților

În acest timp, Polonia este pusă sub presiune după ce mii și mii de migranți din Orientul Mijlociu se masează la granița sa cu Belarus, cu susținerea evidentă a regimului dictatorial de la Minsk.

După cum informează Reuters premierul Mateusz Morawiecki a cerut Alianței Nord-Atlantice să întreprindă "paşi concreţi" pentru a soluţiona criza , adăugând că Polonia, Lituania şi Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Potrivit acestui articol, orice aliat poate cere consultări dacă, în opinia lui, integritatea sa teritorială, independenţa politică sau securitatea îi sunt ameninţate. Și, dacă vreți, Articolul 4 este antecamera Articolului 5, care stabilește că aliații vor interveni în apărarea oricărui membru supus agresiunii.

 

Balcanii de Vest stau să explodeze

Să mergem apoi în Balcanii de Vest pentru a constata că, la douăzeci și șase de ani de la Acordurile de la Dayton care au pus capăt războiului din Bosnia, mai mulți actori încearcă să demonteze ordinea instalată de Occident pe ruinele fostei Iugoslavii.

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik amenință că va părăsi forțele armate comune ale statului multietnic și, de asemenea, că va scoate entitatea sârbă, Republica Srpska, din sistemul judiciar și fiscal bosniac. Ceea ce, după toate manualele, se numește secesiune.

Iar liderul sârbilor bosniaci recurge la aceste amenințări pentru că respinge, în realitate, perspectiva euroatlantică a țării.

După cum remarca într-o analiză ziarul Le Monde, spectrul anilor 1990 plutește amenințător deasupra Balcanilor de Vest. Rusia, susținută de China și de câțiva autocrați din regiune, încearcă să distrugă ordinea balcanică instalată de puterile occidentale pe ruinele Iugoslaviei.

În Bosnia-Herţegovina, Serbia, Kosovo, Muntenegru, naţionalismul populist reapare amenințător la suprafaţă.

 

...și în spate se vede Rusia

Toate aceste amenințări ar trebui să genereze un răspuns puternic și coerent din partea Europei, dar încă suntem departe de așa ceva. De exemplu, cine l-a întâlnit acum câteva zile pe liderul sârb bosniac Milorad Dodik, care și-a pus în cap să pulverizeze din nou Balcanii de Vest?

Nimeni altul decât premierul ungar Viktor Orban, un prieten nedisimulat al Rusiei în regiunea noastră.

Apoi, dacă este să privim către criza de la granița Poloniei, guvernul acestei țări cere UE să finanțeze construirea unui zid, ceea ce Bruxelles refuză. În schimb, nici Varșovia nu vrea să accepte ajutorul din partea Frontex pentru stabilizarea situației.

Cât despre relația cu Rusia, aici există prea puțină unitate de vederi în Uniunea Europeană pentru a putea aștepta ceva coerent în perioada imediat următoare.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 15 noiembrie 2021