Despre influența reală a României în UE și ”euro-ignoranța” din interior

steag-ue-flag-alexandre-lallemand-pcs3mol14sk-unsplash.jpg

Steagul Uniunii Europene in La Défense / Paris
Sursa imaginii: 
Alexandre Lallemand / Unsplash

Este România o țară influentă în Uniunea Europeană? Se pare că da, dacă privim către Indexul European al Influenței pentru anul 2021, realizat de VoteWatch Europe. România a fost desemnată anul acesta a treia cea mai influentă țară din punct de vedere politic în Parlamentul European, în urcare cu un loc față de anul trecut.  Și cu patru locuri față de precedentul legislativ. Cum se explică aceasta?

În fiecare an, organizația VoteWatch Europe realizează un clasament al influențelor politice în cadrul Uniunii Europene – un raport așteptat de fiecare dată cu interes la Bruxelles, locul unde se ciocnesc toate interesele și influențele, cel mai mare pol de negociere al lumii. Și nu numai în capitala – totuși – neoficială a Uniunii.

Influențele se modifică mereu, fie pentru că în Parlamentul European au loc remanieri de poziții sau numiri în funcții de raportor pe diverse dosare, fie din motive de politică națională  - unii europarlamentari se pregătesc de alegeri interne și se concentrează mai mult pe situația de acasă.

Apoi, vizibilitatea se poate schimba în funcție de ce apare nou pe agenda politică  și, după cum precizează VoteWatch, este logic ca deputații europeni specializați într-un subiect de actualitate să devină mai influenți. În acest an, a fost cazul celor specializați în probleme de sănătate, digitalizare, relații externe.

Raportul ia în considerare reprezentarea diferitelor grupuri naționale în structurile de decizie ale Parlamentului precum și prezența reprezentanților naționali în ceea ce s-ar putea numi ”tabăra câștigătoare” – cea care determină în cele din urmă luarea unei decizii.

Și cu toată dinamica politică, există câteva constante.

 

După cum spun autorii raportului, patru grupuri naționale, indiferent de mărimea lor, rămân în primele poziții. Și acestea sunt Germania, Spania, Portugalia și ...România. Astfel, România devansează țări precum Belgia, Polonia, Olanda, Italia sau Franța.

De ce România contează, totuși atât de mult?

O primă explicație este dată de faptul că România este pur și simplu o țară mare, care trimite în Parlamentul European 33 de eurodeputați și are a șasea putere de vot în Consiliu. Asta contează enorm atunci când se decide cu majoritate calificată, adică minimum 55% dintre state totalizând cel puțin 65% din populația Uniunii.

Dar nu este vorba numai despre mărime.

Contează mult faptul că România deține o pondere mare de deputați în cele trei grupuri cele mai influente – PPE, S&D și Renew. Mai mult, România deține cea mai mare delegație națională în grupul PPE, care la rândul său este cel mai influent din punct de vedere politic. Dintre cei 33, doar unul nu face parte din cele trei grupuri cu cea mai mare influență.

Să observăm că Siegfried Mureșan și Rovana Plumb sunt vicepreședinți ai grupurilor PPE și, respectiv,  S&D, care împreună dețin cea mai mare putere de influență în cadrul PE. Faptul că România a avut doi dintre cei trei raportori ai Parlamentului European pentru Planul de Redresare și Reziliență este iarăși un semn al influenței.

VoteWatch îl amintește și pe europarlamentarul Dacian Cioloș, până de curând președinte al Renew, ceea ce a contribuit la creșterea influenței României.

Aceasta deosebește România de state membre mai mari dar mai puțin influente: mulți dintre delegații acestora se află în grupuri cu influență scăzută sau chiar marginală, cum ar fi conservatorii europeni (ECR), Stânga sau grupurile identitare de dreapta. Sunt cazurile Franței, Poloniei sau Italiei.

Și cum rămâne cu ”colonia”?

Ei bine, toate acestea contrazic flagrant ideea tot mai des vânturată prin spațiul public, cum că România nu contează deloc în sistemul de decizie european, că facem ce ni se dictează și că, în realitate, am fi o colonie. Nici vorbă. Chiar contăm în luarea deciziilor.

Iar dacă influența din capitala europeană nu se resimte în cel mai înalt grad la noi acasă, atunci poate ar trebui să privim mai atent către structurile interne. Sunt acestea capabile să joace după regulile europene? Nu prea.

Să luăm doar cazul PNRR-ului, a cărui întârziere a fost cauzată tocmai de neînțelegerea cerințelor de către administrațiile de la noi. Cu alte cuvinte, un pic de ieșire din ”euro-ignoranță”, la noi acasă, nu ne-ar strica. Ba chiar ar face bine țării.

Puteți consulta aici raportul VoteWatchhttps://www.votewatch.eu/blog/influence-index-2021-top-100-most-politically-influential-meps/

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 29 octombrie 2021