Polonia dată în judecată de Bruxelles, PNRR polonez pus sub semnul întrebării

p049982-96146.jpg

Justitie UE
Suma amendei aplicată Poloniei va fi decisă de Curtea Europeană de Justiție
Image source: 
EUropea Union

Decizie inedită la Bruxelles: Comisia Europeană a adresat cazul Poloniei la Curtea Europeană de Justiție care o va sancționa financiar. Dar Comisia nu vrea să decidă ea însăși privind aprobarea PNRR-ului polonez care este legată de respectarea statului drept, ci dosarul este trimis la statele membre UE. Scenariul nu se poate repeta identic însă în cazul României. 

Decizia Poloniei de a nu se conforma exigențelor europene privind statul de drept a dus acum la o altă decizie, aceea a Comisiei Europene de a implica Curtea Europeană de Justiție. 

Aceasta va amenda Polonia zilnic pâna la revocarea camerei disciplinare instaurată de guvernul lui Mateusz Morawiecki în cadrul Curții Supreme poloneze. Amenda se aplică retroactiv din 14 iulie, dată la care Curtea Europeană de Justiție a estimat că Polonia prezintă probleme grave sistemice și a cerut desființarea structurii în cauză. 

Există aici similitudini cu situația României unde înființarea SIIJ și faptul că ea este mereu operațională îngrijorează de asemenea instituțiile europene. 

Similitudinile se opresc însă aici, spun surse europene apropiate dosarelor.

Guvernul polonez ultra catolic a înființat în 2017 structura aceasta care-i vizează direct pe magistrați, ca și în România, iar din 2020 a primit mai multe avertismente de la Bruxelles. 

După mai multe încercări ale Comisiei și răspunsuri fals pozitive ale Poloniei, afacerea a luat calea justiției în aprilie 2021. Inainte de aceasta, Polonia a mimat o desființare a structurii pe care de fapt a dublat-o cu o lege ce interzice magistraților să critice reformele justiției. 

Acum, comisarul european al justiției Didier Reynders anunță că cere Curții Europene de Justiție să aplice o amendă zilnică statului polonez, a cărei sumă va fi decisă de Curte. 

Cazul este inedit, dar poate crea un precedent pentru România unde SIIJ funcționează în ciuda avertismentelor de la Bruxelles și unde, întocmai ca în Polonia, prevalența legii europene este pusă la îndoială. 

Polonia a evitat să răspundă printr-o negație diferitelor interpelări venite de la Bruxelles. Dar a acționat împotriva acestora și a pus la îndoială supremația legii europene prin formule ce se aseamănă cu cele venite de la Curtea Constituțională din România. 

Astfel, Polonia a crezut că evită o decizie a colegiului Comisiei Europene (prin absența negației), dar și că își păstrează intactă puterea de negociere (prin aderarea mai ales la legea națională). 

Reynders a conturnat problema și a decis singur, cu acordul Ursulei von der Leyen , să ceară sancțiuni financiare. 

PNRR pus sub semnul întrebarii

Bruxelles nu are însă nevoie de complicații suplimentare privind cazul polonez pe care l-ar putea rezolva printr-o condiționalitate impusă aprobării PNRR -  dar nu vrea să o facă. 

Prin urmare, aprobarea Planului va fi lăsată în grija statelor membre, cu mențiunea că există această mare întrebare privind respectarea statului de drept. 

In mod normal, PNRR este mai întâi aprobat de colegiul comisarilor, după care este trimis spre o a doua aprobare statelor membre. O a treia etapă este cea de re-evaluare pe proiecte, din nou de către Comisie și de deblocare a unui avans de 13% din suma aprobată. 

In cazul Poloniei, se sare direct la etapa a doua întrucât Comisia Europeană – mai precis von der Leyen – acționează în baza unei filozofii care evită confruntările frontale cu orice capitală UE.