Câteva motive pentru care criza refugiaților din 2015 nu se va mai repeta (Der Spiegel)

Căderea Afganistanului în fața talibanilor a readus în atenție dezbaterile pe tema unei noi „crize a refugiaților”, la șase ani de la sosirea a peste un milion de solicitanți de azil în Europa. Se va repeta  situația din 2015, cu toate consecințele sale politice și sociale?

Experții și jurnaliștii sunt preocupați de amenințarea unui nou val migrator.

Revista germană Der Spiegel, preluată de Courrier International, încearcă să dea un răspuns. Potrivit estimărilor Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), 550.000 de afgani au fost alungați de la casele lor de la începutul anului, inclusiv peste 390.000 doar din luna mai. Printre ei, multe femei și copii.

Dar concluzia jurnaliștilor germani este că un scenariu precum cel din 2015 are șanse mici să se repete.

În primul rând, pentru că situațiile sunt, totuși, diferite.

La acea vreme, majoritatea granițelor erau deschise, sau cel puțin nu erau complet securizate cu garduri și ziduri. Solicitanții de azil sirieni au putut ajunge ușor în Germania, prin Turcia și Balcani. Astăzi, va fi practic imposibil pentru afgani.

Revista germană citează un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat ONU pentru refugiați, potrivit căruia de zeci de ani, afganii au fugit din țara lor din cauza războiului și a nesiguranței. Dar până acum 90% au ajuns în Iran sau Pakistan. Și nu există niciun motiv real pentru a ne aștepta la o schimbare bruscă.

Apoi, un punct esențial pe ruta dintre Afganistan și Europa îl reprezintă Turcia.

În trecut, guvernul lui Recep Tayyip Erdogan a dat dovadă de generozitate în privința refugiaților sirieni, ajungând să găzduiască aproximativ 3,5 milioane de persoane - mai mult decât orice altă țară. Dar astăzi tonul s-a schimbat la Ankara.

Economia se află în cel mai rău moment. Mulți turci consideră că sirienii concurează cu ei pe piața muncii - și ar dori să scape de ei. Iar Erdogan a ordonat construirea unui zid la granița cu Iranul, pe lângă cel de la granița cu Siria.

Dar și atitudinea europenilor s-a schimbat.

Potrivit jurnaliștilor de la Der Spiegel, Grecia împinge sistematic și ilegal înapoi către Turcia refugiații care încearcă să traverseze Marea Egee - inclusiv mulți afgani. Atena a construit și un zid de oțel la râul Evros, care separă Grecia de Turcia. În ultimele luni, aproape niciun migrant nu a reușit să ajungă la Uniunea Europeană pe ruta estică a Mediteranei.

De-a lungul „rutei balcanice”, multe țări precum Macedonia de Nord și Ungaria au ridicat, de asemenea, garduri pentru a-și închide granițele. În Croația, polițiștii de frontieră îi brutalizează pe migranți.

În Germania, conservatorii și social-democrații sunt în principal interesați să ofere asistență financiară țărilor care se învecinează cu Afganistanul pentru a primi solicitanți de azil.

Iar dacă este vorba de primirea unor afgani, atunci  nu poate fi vorba decât despre salvarea celor care au colaborat cu Occidentul, iar numărul lor este extrem de limitat.

Politicienii germani au salutat în mare măsură ideea unui transport aerian, în special pentru afganii care au lucrat acolo cu armata federală și alte organizații germane. Unii, precum deputatul ecologist Cem Özdemir, sunt chiar gata să se angajeze în dialog cu talibanii, dacă este necesar.

„Deocamdată, principala prioritate este să salvăm cât mai mulți dintre partenerii noștri afgani”, spune deputatul.

El spune că este imposibil ca Occidentul să-și păstreze credibilitatea și să creeze noi alianțe internaționale dacă nu-i va salva pe cei care l-au ajutat.  

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 27 august 2021